DrugTest pozitiv în trafic: ce urmează și ce nu dovedește testul

Este o testare preliminară a prezenței în organism a unor substanțe psihoactive, făcută de poliția rutieră cu un mijloc tehnic certificat, potrivit art. 88 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002. Textul o așază alături de stabilirea prezenței alcoolului în aerul expirat, însă cu o diferență interesantă: pentru concentrația de alcool, alin. (4) cere un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic; pentru substanțele psihoactive, legea se mulțumește cu certificarea aparatului și cu caracterul preliminar al testării.

În hotărârile citate apar două aparate, Dräger DrugTest 5000 și AquilaScan WDTP-10, ambele lucrând pe probă de salivă. Rezultatul se afișează pe clase de substanțe, cu prescurtările din bonul de test: THC pentru cannabis, COC pentru cocaină, AMP și MET pentru amfetamine și metamfetamine, OPI pentru opiacee, BZO pentru benzodiazepine, MTD pentru metadonă. Bonul indică „pozitiv” la una sau mai multe clase și recomandă analize de laborator. Aparatul nu măsoară o concentrație și nu identifică substanța exactă, ceea ce explică, după cum vom vedea, de ce sângele a arătat uneori altceva decât testul.

Testul poate fi și invalid. În cauza soluționată de Curtea de Apel București prin decizia nr. 1105/2026 din 24 iunie 2026 (cod RJ e9ggd38ed), aparatul a dat de două ori rezultat invalid, iar polițiștii au condus persoana la recoltare fără un DrugTest pozitiv. Testarea preliminară nu este, așadar, o condiție a recoltării, ci doar unul dintre temeiurile ei.

Art. 38 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002 prevede că persoana testată de polițistul rutier cu un mijloc tehnic care indică prezența în organism a unor substanțe psihoactive este obligată să se supună recoltării mostrelor biologice. De aici încep, în aceeași perioadă de timp, trei proceduri distincte, pe care persoana în cauză le trăiește ca pe una singură.

Recoltarea mostrelor biologice

Recoltarea se face numai în prezența unui polițist rutier, potrivit art. 88 alin. (1), în unități de asistență medicală autorizate, în unități medico-legale sau în ambulanțe cu medic, cu consimțământul persoanei examinate, în condițiile art. 190 alin. (8) Cod procedură penală. Pentru substanțe psihoactive se recoltează sânge și urină, iar ora fiecărei recoltări se consemnează în procesul-verbal. Din hotărâri rezultă intervale de la o oră la două ore între testul din trafic și recoltare: test la 23:05 și recoltare la 00:05 în cauza soluționată prin decizia nr. 1230/2026 a Curții de Apel București; oprire la 10:15 și recoltare la 12:15 în cauza soluționată prin decizia nr. 1105/2026. Acest interval intră apoi în calculul expertizei, pentru că substanța din sânge scade de la o oră la alta.

Examenul clinic

Odată cu recoltarea, un medic completează fișa de examinare clinică: orientare, comportament, echilibru, coordonare, pupile, reflexe. Fișa ajunge la expertul medico-legal și este citită împreună cu valorile din sânge. În cauza soluționată de Curtea de Apel Cluj prin decizia nr. 381/2026 din 27 februarie 2026 (cod RJ 73e562eg6), fișa consemna pupilă normală, nistagmus absent, reflexe prezente și nicio manifestare specifică unui consum, iar aceste mențiuni au contat, alături de sângele negativ, la achitare. În cauza soluționată de Judecătoria Pitești prin sentința din 3 decembrie 2025 (cod RJ e9d4e63e3), nistagmusul și modificările pupilare au fost folosite de expert pentru a susține concluzia contrară.

Permisul de conducere

Permisul este reținut în temeiul art. 111 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, iar dovada înlocuitoare se eliberează fără drept de circulație, potrivit alin. (3). Perioada în care titularul nu are dreptul să conducă se consideră, potrivit art. 97 alin. (3), perioadă de suspendare a exercitării dreptului de a conduce. În practică, poliția rutieră comunică în scris persoanei în cauză că, începând cu data testului, nu mai are dreptul de a conduce până la soluționarea dosarului. Regimul complet al permisului, inclusiv suspendarea de 180 de zile și anularea, este explicat în articolul despre permisul reținut, care se aplică și dosarelor de substanțe psihoactive.

Conducerea cu dovada fără drept, după achitare

Ceea ce persoana în cauză nu află, de regulă, de la nimeni este că această suspendare produce efecte proprii, independent de soarta dosarului. Ne raportăm la decizia nr. 931/2026 din 11 mai 2026 a Curții de Apel Cluj (cod RJ 84e7ed677), în care persoana fusese testată pozitiv la metamfetamină la 27 februarie 2022, sângele ieșise negativ, iar Curtea a pronunțat achitarea pentru art. 336 alin. (2). Aceeași persoană condusese însă din nou la 9 septembrie 2022, cu permisul reținut, iar judecătoria o achitase și pentru art. 335 alin. (2), cu motivarea că un dosar pentru o faptă inexistentă nu poate produce urmări împotriva acuzatului. Curtea a desființat această parte a sentinței, iar considerentul ei privește pe oricine primește dovada fără drept după un DrugTest pozitiv.

Curtea a condamnat persoana la 10 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru conducerea din septembrie 2022, deși a achitat-o pentru fapta din februarie. Din această hotărâre desprindem o regula pe care o spunem în cadrul întâlnirilor de consultanță juridică: dovada fără drept se respectă până la restituirea permisului, pentru că o achitare ulterioară nu șterge infracțiunea de la art. 335 alin. (2). Aceste situații sunt tratate pe pagina de avocat conducere fără permis.

Refuzul testării preliminare nu este infracțiune, însă produce aceleași consecințe imediate ca un DrugTest pozitiv. Art. 38 alin. (3) obligă persoana care refuză sau nu poate să se supună testării să se supună recoltării mostrelor biologice, iar alin. (5) prevede că, în această situație, polițistul rutier dispune retragerea permisului până la primirea rezultatului analizei și eliberează o dovadă fără drept de circulație. Refuzul recoltării, în schimb, este infracțiunea de la art. 337 Cod penal, pedepsită similar ca fapta de la art. 336, și este tratată pe pagina de avocat refuz recoltare probe.

Viața de zi cu zi ne arată și persoane care au refuzat testul și au cerut direct recoltarea. Spre exemplu, în cauza soluționată de Judecătoria Sibiu prin sentința din 5 decembrie 2025 (cod RJ 73ed42g88), persoana în cauză a refuzat testarea cu aparatul DrugTest și a solicitat prelevarea de mostre biologice, după un etilotest de 0,16 mg/l. Sângele a arătat THC de 5,16 ng/ml și benzoilecgonină, iar instanța a stabilit 1 an și 6 luni închisoare. Refuzul testului nu a adus, prin urmare, niciun avantaj, iar declarația despre momentul consumului a fost confruntată cu valorile din sânge.

Recoltarea poate fi cerută și fără test. În cauza soluționată de Curtea de Apel Ploiești prin decizia nr. 620/2026 din 18 iunie 2026 (cod RJ d98g68d86), etilotestul indicase 0,14 mg/l, iar polițiștii, având suspiciuni privind substanțele psihoactive, au condus persoana la spital pentru recoltare, cu acordul ei, fără o testare preliminară. Sângele a confirmat THC. Un DrugTest pozitiv nu este, așadar, singura poartă către dosar; suspiciunea consemnată în procesul-verbal poate fi suficientă.

Nu dovedește nici prezența substanței în sânge, nici starea de influență. Decizia ÎCCJ nr. 25/2025, publicată în M. Of. nr. 70 din 28 ianuarie 2025, cere pentru art. 336 alin. (2) două constatări: prezența substanței psihoactive în probele biologice și aptitudinea ei de a afecta capacitatea de a conduce. Prima rezultă din buletinul de analiză toxicologică, a doua din expertiza medico-legală. Testul de salivă nu răspunde la niciuna, iar considerentele deciziei explică de ce.

Ce spune Decizia ÎCCJ nr. 25/2025 despre testul de salivă

Înalta Curte a preluat punctul de vedere al INML, potrivit căruia durata în care substanța este prezentă în salivă este asemănătoare cu cea din sânge, însă nu identică, iar pentru unele substanțe saliva rămâne pozitivă mult după ce sângele a devenit negativ. Exemplul dat de specialiști privește diazepamul, iar formularea lor este cea pe care o cităm atunci când acuzarea se sprijină pe rezultatul aparatului.

Tot în considerentele deciziei, la paragraful 152, sunt redate intervalele din literatura de specialitate: marijuana rămâne detectabilă până la 4 ore în sânge și până la 72 de ore în salivă; metadona până la 24 de ore în sânge și până la 10 zile în salivă; diazepamul până la 48 de ore în sânge și până la 10 zile în salivă. Cifrele nu sunt praguri legale, însă explică de ce un DrugTest pozitiv la o zi sau două după consum spune puțin despre ce se află în sânge la ora opririi. Modul în care instanțele aplică decizia este tratat în articolul despre Decizia ÎCCJ nr. 25/2025.

Este situația pe care șoferii o speră și pe care, până în 2026, puțini o credeau posibilă. Curtea de Apel Cluj a judecat două asemenea cauze, iar în ambele a pronunțat achitarea pentru art. 336 alin. (2), pe temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală.

Metamfetamină pe aparat, sânge negativ la reanalizare

În cauza soluționată prin decizia nr. 381/2026 din 27 februarie 2026 (cod RJ 73e562eg6), persoana fusese oprită la 13 mai 2023, la ora 00:18, cu etilotest 0,00 mg/l și DrugTest pozitiv la metamfetamină. Examenul toxicologic al sângelui prin cromatografie de lichide cuplată cu spectrometrie de masă a fost negativ pentru substanțe psihoactive. Urina a ieșit pozitivă la mefedronă prin testare rapidă imunochimică și negativă pentru toate cele 108 substanțe verificate prin metoda cromatografică. Persoana recunoscuse, în cursul urmăririi penale, că prizase „o linie de sare” înainte de a conduce.

Expertiza serviciului de medicină legală a explicat discrepanța, iar explicația ei privește direct orice DrugTest pozitiv neconfirmat în sânge. Redăm formularea reținută de instanță.

Recunoașterea consumului nu a schimbat soluția. Curtea a menținut achitarea, cu schimbarea temeiului cerută de parchet, întrucât fapta imputată, conducerea sub influența unei substanțe psihoactive, nu era dovedită în elementul ei esențial, indiferent de ce declarase persoana. Reținem de aici că un DrugTest pozitiv urmat de sânge negativ lasă acuzarea fără probă, iar declarația persoanei nu poate ține locul acesteia.

Metamfetamină pe aparat, amfetamine numai în urină

În cauza soluționată prin decizia nr. 931/2026, testul din 27 februarie 2022 fusese pozitiv la metamfetamină, sângele recoltat la ora 16:25 a fost negativ pentru amfetamine, iar urina recoltată la 16:30 a fost pozitivă pentru metamfetamină și amfetamină. Asupra persoanei fuseseră găsite douăsprezece pliculețe cu o substanță cristalină. Curtea a reținut că urina dovedește un consum anterior, iar starea de influență, care depinde de prezența substanței în sânge, nu a fost dovedită. Achitarea pentru art. 336 alin. (2) a fost însoțită, astfel cum am expus mai sus, de condamnarea pentru conducerea ulterioară cu dreptul suspendat.

Aparatul lucrează pe clase, iar laboratorul identifică molecule. Între cele două apar diferențe pe care hotărârile judecătorești le-au tratat în sensuri opuse, în funcție de ce a găsit expertiza în sânge.

Test la metamfetamină, catinonă în sânge

În două cauze judecate de Curtea de Apel Cluj, DrugTest-ul indicase metamfetamină, iar sângele a arătat o catinonă sintetică, substanță din categoria celor numite în limbaj colocvial „sare” sau „cristal”. Prin decizia nr. 599/2026 din 25 martie 2026 (cod RJ 652g85563), Curtea a reținut fapta la o concentrație de CMC de 179,12 ng/ml, iar considerentul ei arată cum a fost calificată substanța.

Prin decizia nr. 834/2026 din 29 aprilie 2026 (cod RJ 5882d4g29), aceeași Curte a achitat o persoană cu 3-CMC în sânge, tot după un test pozitiv la metamfetamină, pentru că expertiza a răspuns că nu se poate stabili dacă substanța avea, în concentrația găsită, aptitudinea de a afecta capacitatea de a conduce. Rezultatul aparatului a fost identic în cele două cauze; diferența dintre soluții a stat în concentrația din sânge și în răspunsul expertizei.

Test la cocaină, THC și medicamente în sânge

În cauza soluționată de Curtea de Apel Cluj prin decizia nr. 793/2026 din 23 aprilie 2026 (cod RJ d9e9d89e6), aparatul AquilaScan indicase un rezultat pozitiv la categoria cocainei, urina a ieșit pozitivă la THC prin test rapid, iar rechizitoriul a reținut conducerea sub influența THC. Reanalizarea sângelui, dispusă de instanță, a găsit THC de 0,75 ng/ml, ketamină de 1,15 ng/ml și alprazolam de 7,55 ng/ml, fără urmă de cocaină. Judecătoria a apreciat că nu poate reține ketamina și alprazolamul, întrucât nu figurau în rechizitoriu, și a achitat. Curtea a reformat soluția și a explicat de ce substanțele găsite ulterior nu extind acuzația.

Persoana a fost condamnată la amendă de 6.600 lei, prin aplicarea legii anterioare datei de 3 iunie 2024. Prin parafrazarea considerentelor din această hotărâre judecătorească încercăm să subliniem că rezultatul aparatului nu limitează în niciun fel ce poate găsi laboratorul și că apărarea construită pe diferența dintre bonul de test și rechizitoriu nu a fost primită.

Test la trei clase, o singură substanță în sânge

În cauza soluționată de Curtea de Apel Cluj prin decizia nr. 974/2026 din 14 mai 2026 (cod RJ 462d55d9d), DrugTest-ul indicase THC, benzodiazepine și amfetamine. Sângele recoltat la ora 00:59 a arătat numai THC de 3,16 ng/ml, alături de metabolitul inactiv, iar celelalte două clase nu au fost confirmate. Persoana se întorcea de la un festival și declarase că fumase cu o zi înainte. Expertiza dispusă în apel a concluzionat afirmativ pentru THC, iar Curtea a stabilit 1 an închisoare cu suspendare, reținând, la individualizare, aglomerația de pe drumul național în perioada festivalului. Două dintre cele trei rezultate ale aparatului au fost, prin urmare, false, fără ca acest lucru să schimbe soluția pentru a treia.

În majoritatea cauzelor aflate în gestionarea cabinetului nostru, laboratorul confirmă clasa indicată de aparat, iar discuția se mută pe concentrație și pe expertiză și, ulterior, în unele situații, din pacate, pe individualizare. La cannabis, spre exemplu, sângele arată THC, THC-OH și THC-COOH, iar instanțele au reținut în practică fapta la diverse valori (ex.: 0,75 ng/ml, la 3 ng/ml și la 5 ng/ml, dar au și achitat la 3 ng/ml, în funcție de concluzia expertizei); valorile și hotărârile sunt în articolul despre THC la volan. La cocaină, sângele arată aproape întotdeauna benzoilecgonină, metabolit pe care expertizele îl numesc inactiv, iar instanțele au reținut totuși fapta; analiza completă este în articolul despre cocaină la volan.

Chiar și atunci când sângele confirmă, expertiza rămâne, ca regulă, necesară. Curtea de Apel București a confirmat, prin decizia din 2 septembrie 2025 (cod RJ 73d26gd7g), respingerea unui acord de recunoaștere a vinovăției încheiat numai pe baza buletinului toxicologic, la benzoilecgonină de 0,823 µg/ml. Curtea de Apel Cluj a admis însă o excepție prin decizia nr. 1196/2026 din 18 iunie 2026 (cod RJ 4678g9dgg): probele biologice nu mai existau pentru expertiză, iar Curtea s-a mulțumit cu răspunsul IML potrivit căruia mefedrona identificată în sânge reprezenta compus părinte, reținând că, pentru compusul părinte, concentrația nu mai este necesară. Cum se dispune și cum se contestă această probă este explicat în articolul despre expertiza medico-legală pentru substanțe psihoactive.

Declarațiile date ale șoferului, în general, nu au decis soluția. Recunoașterea consumului nu a împiedicat achitarea atunci când sângele a ieșit negativ, astfel cum s-a întâmplat în cauza soluționată prin decizia nr. 381/2026. Negarea consumului nu a împiedicat condamnarea atunci când expertiza a concluzionat afirmativ, astfel cum s-a întâmplat în cauza soluționată prin decizia nr. 24/2026 a Curții de Apel București, în care persoana susținuse că i se pusese ceva în pahar. Plasarea consumului cu o zi sau cu săptămâni înainte a fost confruntată de expert cu valorile din sânge, iar în cauzele soluționate prin decizia nr. 1230/2026 și prin sentința Judecătoriei Buftea din 4 decembrie 2025 (cod RJ 582479eg8) concluzia a rămas afirmativă.

Aparatul indică benzodiazepine, opiacee sau metadonă indiferent dacă substanța provine dintr-un tratament prescris sau dintr-un consum ilicit, iar art. 336 alin. (2) nu distinge nici el după proveniență. Decizia ÎCCJ nr. 48/2021 a stabilit că noțiunea de substanțe psihoactive cuprinde și medicamentele din Legea nr. 339/2005, astfel încât diazepamul, alprazolamul, codeina sau metadona intră în sfera textului. Ceea ce contează rămâne aptitudinea substanței, în concentrația din sânge, de a afecta capacitatea de a conduce la ora opririi.

În cauza soluționată de Curtea de Apel București prin decizia nr. 575/2026 din 2 aprilie 2026 (cod RJ d9e52d6eg), DrugTest-ul indicase cocaină, opiacee și metadonă, sângele a confirmat metadona în concentrație de 0,098 µg/ml, persoana se afla de ani de zile în tratament de substituție prescris medical, iar instanțele au reținut fapta, procesul încetând în apel numai prin prescripție. În cauza soluționată de Curtea de Apel Cluj prin decizia nr. 793/2026, alprazolamul de 7,55 ng/ml a fost reținut alături de THC, iar Judecătoria Baia Mare a condamnat, prin sentința din 16 octombrie 2025 (cod RJ d94dd32gg), la 2 ani închisoare cu executare, pentru o faptă din 30 noiembrie 2024, cu alprazolam de 9,58 µg/l și benzoilecgonină în sânge, în stare de recidivă. Exemplul din Decizia ÎCCJ nr. 25/2025, cu diazepamul care rămâne în salivă zece zile, arată însă că un DrugTest pozitiv la benzodiazepine după un tratament încheiat cu câteva zile înainte poate fi infirmat de sânge. Rețeta și fișa de tratament trebuie păstrate și depuse la dosar, pentru că expertul le corelează cu concentrația găsită.

Art. 336 alin. (2) Cod penal prevede închisoarea de la 1 la 5 ani și, pentru faptele de după 3 iunie 2024, interzicerea obligatorie a exercitării unor drepturi, fără alternativa amenzii și fără posibilitatea amânării aplicării pedepsei. Pentru faptele anterioare acestei date, instanțele au aplicat legea veche, de unde rezultă soluții atât cu amendă și amânarea aplicării pedepsei, cât și cu închisoare a cărei executare este suspendată sub supraveghere. Regimul pedepsei, al permisului și al soluțiilor posibile este descris pe pagina de avocat droguri la volan și în articolul despre conducerea sub influența substanțelor psihoactive.

La individualizare, instanțele au reținut în defavoarea persoanei ora și intensitatea traficului, conducerea pe autostradă sau pe un drum aglomerat de festival, viteza excesivă și antecedentele contravenționale, iar în favoarea ei perioada deja petrecută fără drept de a conduce, lipsa antecedentelor, situația profesională și conduita procesuală.

Ordinea de mai jos este cea pe care o urmăm noi, ca avocat specializat în droguri la volan, atunci când suntem sunați din noaptea opririi.

• Te supui recoltării. Refuzul ei este infracțiunea de la art. 337, cu aceleași limite de pedeapsă, și închide singura cale prin care sângele ar putea infirma aparatul.
• Ceri consemnarea orei testului, a orei sosirii la unitatea medicală și a orei fiecărei recoltări. Intervalul dintre ele intră în expertiză.
• Citești fișa de examinare clinică înainte de a o semna și ceri consemnarea exactă a stării tale, pentru că expertul o va corela cu valorile din sânge.
• Spui medicului ce medicamente iei, cu denumirea și doza, și păstrezi rețeta (dacă este cazul).
• Citeți procesul-verbal de constatare cu atenție și faci mențiuni dacă se impune, iar dacă nu sunt consemnate sau pv-ul nu relevă situația de fapt reală, nu semnezi;
• Nu conduci cu dovada fără drept de circulație, oricât de scurt ar fi drumul și oricât de sigur ai fi că sângele va ieși negativ.
• Amâni orice declarație despre consum până când cunoști buletinul de analiză toxicologică. Ai dreptul la tăcere în calitate de suspect, iar hotărârile arată că declarația nu a ajutat în niciuna dintre cauze.
• Ceri copia bonului de test și a procesului-verbal de constatare. Diferența dintre clasa indicată de aparat și substanța din buletin se verifică pe aceste acte.
• Ceri expertiza medico-legală devreme cu obiective suplimentare față de cele indicate de organul judiciar.

Bonul de test decide ce se întâmplă în momentul respectiv, și anume: recoltarea, permisul, dovada fără drept de circulație. Nu decide nimic din ce urmează. Sângele, analizat prin cromatografie, stabilește dacă substanța există și în ce concentrație, iar expertiza medico-legală stabilește dacă acea concentrație afecta capacitatea de a conduce la ora opririi. Hotărârile pe care le-am indicat cu titlu exemplificativ arată achitări după test pozitiv cu sânge negativ, condamnări pentru substanțe pe care aparatul nu le indicase și un test invalid urmat de recoltare și de proces.

Rezultatul de pe bon, sângele și expertiza sunt însă partea tehnică a dosarului, iar judecătorul nu judecă doar din această perspectivă. El judecă un om, cu tot ce a făcut din momentul testului până la ultimul termen de judecată, și art. 74 Cod penal îi cere să cântărească exact aceste lucruri: împrejurările opririi, conduita de după faptă, antecedentele, situația familială și profesională. Prin urmare, două persoane cu același rezultat în buletin pot primi soluții diferite. Vom dezvolta acest subiect legat de individualizarea pedepsei și înscrisurile în circumstanțiere în cadrul unui alt articol.

Revenind, înscrisurile la care am făcut referire se numesc în practică înscrisuri în circumstanțiere: istoricul rutier, contractul de muncă, adeverințele, caracterizările, situația familială, dovezile despre nevoia de a conduce etc.