Cocaină la volan: ce decide benzoilecgonina din sânge în dosarul tău

Cocaina este inclusă în tabelul II al Legii nr. 143/2000, între drogurile de mare risc. După consum, organismul o transformă rapid, la nivel hepatic, în benzoilecgonină, iar cocaina ca atare dispare din sânge în câteva ore. Un raport de expertiză redat de Judecătoria Sibiu în sentința din 5 decembrie 2025 (cod RJ 73ed42g88) reține pentru cocaină un timp de înjumătățire de 30 până la 90 de minute, iar expertiza din cauza de la Constanța, citată mai jos, descrie eliminarea benzoilecgoninei prin urină pe parcursul a cel puțin două zile. Un buletin de analiză toxicologică într-un dosar de cocaină la volan conține, prin urmare, de regulă trei elemente: rezultatul pozitiv al testului din trafic, o valoare de benzoilecgonină în plasmă sau în ser și mențiunea „cocaină și metaboliți” pentru urină.

Prezența cocainei ca substanță părinte în sânge apare rar și înseamnă un consum foarte recent. În cauza judecată de Tribunalul Dolj prin sentința din 9 octombrie 2025 (cod RJ 73d4d3493), buletinul INML a evidențiat în plasmă cocaină în concentrație de 0,425 µg/ml, alături de benzoilecgonină, la o recoltare efectuată la mai puțin de o oră după oprirea în trafic. În toate celelalte cauze pe care le cităm, sângele conținea numai metabolitul.

Am remarcat în cadrul întâlnirilor de consultanță juridică că unitatea de măsură naște deseori confuzii și, deși am scris și în alte articole, precizăm și cu acest prilej faptul că INML București raportează în µg/ml, iar institutele teritoriale folosesc adesea ng/ml, astfel încât 0,056 µg/ml înseamnă 56 ng/ml. Contează și tipul probei, plasmă sau ser, pe care Metodologia aprobată prin Hotărârea CSML nr. 2 din 30 iulie 2024 cere să fie precizat. Urina nu intră în evaluarea stării de influență, întrucât dovedește doar consumul (de aceea sunt prezentate în practică multe ordonanțe de clasare și hotărâri de achitare - ele sunt preponderent rezultatul concentrației aflate doar în urină).

Decizia ÎCCJ nr. 25/2025, publicată în M. Of. nr. 70 din 28 ianuarie 2025, a stabilit că pentru art. 336 alin. (2) trebuie constatată atât prezența substanței psihoactive în probele biologice, cât și aptitudinea ei de a afecta capacitatea de a conduce. Considerentele deciziei, care preiau punctul de vedere al INML, disting trei situații: substanța activă se află în sânge; substanța activă a dispărut, dar metaboliții activi se află în sânge peste limita cut-off; substanța și metaboliții activi au dispărut din sânge, iar în organism rămân doar metaboliți inactivi ori urme în urină și în firul de păr. Numai în primele două situații persoana este considerată sub influență.

Cocaina la volan pune această distincție la încercare mai mult decât orice altă substanță. Cauza care a generat una dintre sesizările Înaltei Curți privea exact benzoilecgonina: în aprilie 2021, buletinul INML identificase în ser 0,013 µg/ml, iar expertiza medico-legală concluzionase că persoana nu se afla sub influența substanțelor psihoactive. Judecătoria Zărnești a pronunțat achitarea prin sentința nr. 229/S din 29 iunie 2023, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, iar Curtea de Apel Brașov a sesizat instanța supremă. Explicația mecanismului deciziei se află în articolul despre Decizia ÎCCJ nr. 25/2025.

La polul opus se află cauza judecată de Tribunalul Dolj, în care în sânge s-a găsit cocaina însăși, la 0,425 µg/ml. Instanța a respins cererea de lămuriri suplimentare, iar considerentul arată cum tratează o apărare construită pe metabolit atunci când substanța activă este prezentă

Instanța a reținut fapta, cu aplicarea legii anterioare datei de 3 iunie 2024, și a stabilit pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere. Din această hotărâre reținem că, atunci când sângele conține cocaină peste limita de referință, discuția despre metabolit devine lipsită de obiect. Instanța a menționat, ca prag relevant pentru cocaină potrivit metodologiei toxicologice, valoarea de 0,050 µg/ml.

Hotărârile pe care le redăm în continuare sunt o selecție, cu titlu de exemplu, din practica anilor 2025 și 2026. Nu sunt toate cauzele de cocaină la volan judecate în țară și nu alcătuiesc un clasament al pedepselor. Le-am ales pentru că fiecare pune în lumină altceva: o valoare foarte mică la care expertiza a concluzionat totuși afirmativ, o expertiză dispusă abia în cursul judecății, o apărare construită pe caracterul inactiv al metabolitului, o perioadă lungă fără permis care a schimbat modalitatea de executare. În toate, acolo unde exista o expertiză medico-legală cu concluzie afirmativă, instanța a reținut fapta.

Le așezăm în ordinea valorilor de benzoilecgonină, pentru că persoana în cauză își caută mai întâi locul buletinului propriu în acest interval. Cifra din buletin nu explică însă singură pedeapsa: instanțele au cântărit, la fiecare hotărâre, recunoașterea, antecedentele, timpul scurs de la faptă, examenul clinic și situația personală. Două cauze cu valori apropiate au primit pedepse diferite tocmai din aceste motive, iar sub fiecare subtitlu spunem ce a contat, dincolo de concentrație.

Judecătoria Buftea a condamnat, prin sentința din 4 decembrie 2025 (cod RJ 582479eg8), la amendă penală de 7.000 lei, pentru o faptă din 20 august 2022 cu benzoilecgonină de 0,056 µg/ml în plasmă. Persoana declarase că a consumat cocaină la o petrecere, cu două sau trei săptămâni înainte de oprire. Expertiza INML, întocmită după Decizia ÎCCJ nr. 25/2025, a concluzionat că la data și ora opririi persoana se afla sub influența unor substanțe capabile să îi afecteze capacitatea de a conduce, iar instanța a reținut fapta pe baza acestei concluzii și a recunoașterii persoanei.

Judecătoria Constanța a reținut cocaina la volan, prin sentința din 12 septembrie 2025 (cod RJ ggdge3577), la 0,061 µg/ml, într-o cauză în care recoltarea avusese loc la aproximativ 80 de minute după oprire, iar examenul clinic nu consemnase elemente sugestive pentru un consum recent. Expertiza INML a descris benzoilecgonina drept metabolit inactiv psihic al cocainei și a concluzionat totuși că persoana se afla sub influență la ora opririi. Instanța a stabilit pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere, a aplicat interzicerea dreptului de a conduce pe 2 ani și a revocat o suspendare anterioară. Diferența față de amenda de la Buftea, la o valoare aproape identică, vine din antecedentele persoanei, nu din concentrație.

Judecătoria Pitești a dispus expertiza în cursul judecății, după publicarea deciziei Înaltei Curți, într-o cauză cu 0,067 µg/ml, faptă din 15 martie 2022. Considerentul expertizei merită redat, pentru că arată pe ce se sprijină concluzia afirmativă la o valoare atât de mică.

Instanța a stabilit pedeapsa de 1 an și o lună închisoare cu suspendare sub supraveghere. Diferența față de cauza de la Constanța stă în examenul clinic: la Pitești, fișa consemna modificări oculare, pe care expertul le-a folosit ca element de coroborare. Fișa de examinare clinică din noaptea opririi devine, la aceste concentrații, o probă cu greutate proprie.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia din 28 martie 2025 (cod RJ 86g593278), a judecat o faptă din 2 ianuarie 2023 cu benzoilecgonină de 0,122 µg/ml, la o recoltare efectuată la aproximativ o oră după oprire. Persoana recunoscuse consumul din noaptea de revelion și ceruse procedura simplificată, astfel încât starea de influență nu a mai fost pusă în discuție. Curtea a redus pedeapsa la 8 luni închisoare, a dispus amânarea aplicării ei și nu a stabilit obligația de a nu conduce, reținând perioada de 2 ani și 2 luni în care persoana nu avusese dreptul de a conduce.

Judecătoria Sectorului 1 București, prin sentința din 8 august 2025 (cod RJ 84d29e6d2), a stabilit 8 luni închisoare cu amânarea aplicării pedepsei la 0,207 µg/ml, pentru o faptă din 13 aprilie 2024. Judecătoria Fetești, prin sentința din 3 iulie 2025 (cod RJ 593d52553), a stabilit 1 an închisoare cu amânare la 0,453 µg/ml, pentru o faptă din 1 mai 2022. Această cauză merită reținută separat: persoana a refuzat procedura simplificată, a invocat caracterul inactiv al benzoilecgoninei și a cerut un supliment de expertiză, pe care instanța l-a respins, reținând fapta pe baza concluziei afirmative a raportului INML. În ambele cauze, expertiza raportase valoarea la datele din literatura de specialitate.

Judecătoria Sectorului 3 București a reținut fapta la 0,592 µg/ml, cu metilecgonină în urină, prin sentința din 11 septembrie 2025 (cod RJ ggdg27486), și a aplicat 1 an închisoare, contopit cu pedepse anterioare. Cauzele cu 0,763 µg/ml și 0,823 µg/ml au ajuns la Curtea de Apel București și sunt tratate separat mai jos, pentru că în ele s-au discutat cele două apărări care revin în aproape orice dosar de cocaină la volan.

Din punctul nostru de vedere, apărarea fundamentată: expertizele INML numesc benzoilecgonina metabolit inactiv, iar Decizia ÎCCJ nr. 25/2025 exclude metaboliții inactivi din starea de influență. Problema apare atunci când aceeași expertiză concluzionează, pe baza literaturii de specialitate, că persoana se afla totuși sub influență. Pentru a vedea cum a fost tranșată această contradicție, ne raportăm la decizia nr. 24/2026 din 14 ianuarie 2026 a Curții de Apel București (cod RJ 73e385964).

Fapta era din 15 iulie 2022, pe autostrada A2, cu benzoilecgonină de 0,763 µg/ml în plasmă și cocaină cu metaboliți în urină. Persoana declarase că nu consumase cu știință și că i se putea pune ceva în pahar la o petrecere cu două zile înainte. Expertiza INML concluzionase că la ora depistării persoana se afla sub influența unor substanțe capabile să afecteze negativ capacitatea de conducere. Judecătoria Fetești a stabilit 10 luni închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, iar în apel apărarea a susținut că metaboliții din plasmă dovedesc doar consumul.

Curtea a menținut soluția și a înlăturat doar obligația de a nu conduce, pentru că trecuseră trei ani și șase luni de la faptă, timp în care persoana nu avusese dreptul de a conduce. Două elemente din această decizie contează pentru orice dosar de cocaină la volan. Primul: persoana ceruse procedura simplificată, iar Curtea a arătat că, în această situație, achitarea mai putea fi dispusă numai pe temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I, adică dacă fapta nu ar fi fost prevăzută de legea penală. Al doilea: raportul de expertiză nu fusese contestat prin obiecțiuni; se ceruse doar un supliment, iar instanța a tratat argumentul „metabolit inactiv” ca pe o afirmație fără suport științific în dosar.

Din aceste două elemente, împreună cu respingerea suplimentului la Fetești, desprindem situația reală a acestei apărări la cocaină la volan: instanțele au urmat, până acum, concluzia raportului INML ori de câte ori aceasta a fost afirmativă, iar argumentul caracterului inactiv, susținut în concluzii sau printr-o cerere de supliment, nu a fost primit. Calea care rămâne este obiecțiunea la raport urmată de cererea unei noi expertize, în temeiul art. 181 Cod procedură penală, în procedura obișnuită, cu o întrebare expresă despre raportul dintre metabolitul inactiv, limita cut-off și starea de influență la ora opririi. În hotărârile pe care le cunoaștem, această cale nu a fost parcursă până la capăt într-un dosar cu benzoilecgonină. Mecanismul obiecțiunilor, al suplimentului și al noii expertize este explicat în articolul despre expertiza medico-legală pentru substanțe psihoactive.

Cea mai clară descriere a modului în care lucrează expertizele la cocaină la volan vine, paradoxal, din motivele de apel ale unui parchet. Ne raportăm la decizia din 2 septembrie 2025 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală (cod RJ 73d26gd7g), pronunțată într-o cauză cu benzoilecgonină de 0,823 µg/ml și THC-COOH sub 0,005 µg/ml în sânge, faptă din 2 septembrie 2024. Persoana declarase că prizase cocaină în noaptea dinaintea opririi și încheiase cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției, adică o înțelegere asupra faptei și a pedepsei pe care instanța o validează sau o respinge. Judecătoria Sectorului 4 a respins acordul, pentru că dosarul nu conținea expertiza.

În apel, parchetul a susținut că experții nu fac altceva decât să compare concentrațiile din buletin cu pragurile din literatura de specialitate, operațiune pe care judecătorul o poate face singur, și a invocat o listă de dosare ale Judecătoriei Sectorului 4 în care instanța condamnase la valori de benzoilecgonină între 0,055 și 0,581 µg/ml, toate cu expertize care concluzionaseră afirmativ. Parchetul a adăugat că, fără excepție, la concentrații de peste 0,100 µg/ml experții au stabilit starea de influență.

Curtea a respins apelul. Considerentul merită redat pentru că desparte limpede două lucruri pe care acuzarea le tratase ca unul singur: dovada că persoana a consumat cocaină la un moment dat și dovada că, la ora opririi, se afla sub influența ei.

Curtea a mai reținut că, în procedura acordului, instanța nu poate administra probe, astfel încât expertiza lipsă nu putea fi dispusă în apel, iar cauza s-a întors la procuror pentru continuarea urmăririi penale. Reținem de aici două lucruri. Expertiza este obligatorie chiar la o valoare de 0,823 µg/ml, iar un acord de recunoaștere încheiat fără ea nu produce efecte. Lista invocată de parchet arată, în același timp, ce va conține un raport INML la aceste concentrații, astfel încât persoana în cauză trebuie să știe, înainte de a semna orice, că expertiza va confirma, de regulă, acuzarea.

În cadrul audierilor am remarcat că persoana oprită în trafic explică aproape întotdeauna consumul în același fel: a fost cu două sau trei săptămâni înainte, la o petrecere; a fost în noaptea dinainte și credea că a trecut; sau nu a consumat cu știință. Sunt versiuni pe care le auzim în majoritatea dosarelor de cocaină la volan și, de regulă, ele nu au schimbat soluția. Expertiza a raportat concentrația din sânge la datele din literatură și la examenul clinic, iar instanțele au reținut fapta indiferent de versiunea persoanei.

Declarația poate însă lucra împotriva persoanei în cauză. Am citit în mai multe rapoarte de expertiză opinii persoanele ale expertului în sensul că declarația este mincinoasă și realizează câteva paragrafe în argumentarea acestei susțineri, lucru de care se poate ține cont la individualizarea judiciară.

Tocmai de aceea, întrebarea pe care o punem înaintea oricărei declarații într-un dosar de cocaină la volan este dacă persoana în cauză vrea să conteste influența. Dacă răspunsul este afirmativ, contestarea se face fie în faza de urmărire penală, fie în fața instanței, în procedura obișnuită, prin expertiză. Dacă răspunsul este negativ, procedura optimă este cea simplificată, adică de recunoaștere, care aduce reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, potrivit art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, iar efortul nostru se mută pe individualizare, adică să prezentăm într-o lumina favorabilă persoana judecată.

Pedeapsa pentru cocaină la volan depinde mai întâi de data faptei. Pentru faptele anterioare datei de 3 iunie 2024, instanțele au aplicat legea veche, ca lege penală mai favorabilă, iar soluțiile sunt diverse. Spre exemplu, unele instanțe au mers de la amendă penală de 7.000 lei (Buftea) la amânarea aplicării unei pedepse de 8 luni până la 1 an închisoare (Brașov, Sectorul 1, Fetești, decizia nr. 24/2026) și la închisoare de 1 an și o lună până la 1 an și 6 luni cu suspendare sub supraveghere (Pitești, Dolj, Constanța). Toate hotărârile citate privesc fapte de dinainte de modificarea legii, cu excepția celei de la Sectorul 4 despre care am vorbit mai sus, în care acordul a fost respins.

Pentru faptele de după 3 iunie 2024, Legea nr. 172/2024 a eliminat amenda, a exclus amânarea aplicării pedepsei pentru art. 336 și a făcut obligatorie pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi. Rămân condamnarea, cu executare sau cu suspendare sub supraveghere, și renunțarea la aplicarea pedepsei, dacă sunt îndeplinite condițiile art. 80 Cod penal. Regimul general, inclusiv efectele asupra permisului, este explicat pe pagina despre droguri la volan și în articolul despre conducerea sub influența substanțelor psihoactive.

Perioada scursă de la faptă contează, și nu doar pentru că atrage prescripția. Într-o hotărâre recentă, pronunțată în altă materie, Tribunalul București a reținut că trecerea a peste șapte ani de la faptă impune o atenuare a pedepsei, ca reparație măsurabilă pentru depășirea termenului rezonabil, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Beck contra Norvegiei și Beheyt contra Belgiei. Aceeași instanță a arătat că reacția autorităților este eficientă numai dacă intervine la un moment apropiat de încălcarea legii, iar când vine târziu, executarea în penitenciar nu mai servește prevenției. În dosarele de cocaină la volan, unde în anumite orașe numai faza de urmărire penală durează ani, argumentul are aceeași greutate, cu atât mai mult când persoana a stat tot acest timp fără permis.

Dincolo de timp, pedeapsa se stabilește după criteriile de la art. 74 Cod penal, iar în cauzele de cocaină la volan instanțele au cântărit, în general, aceleași elemente, și anume: ora și drumul, motivul opririi în trafic, persoane aflate în autoturism, valoarea din buletinul de analiză toxicologică, antecedentele, înscrisurile în circumstanțiere (ex.: contractul de muncă, fișa postului, adeverințele de venit, situația familială și caracterizările).

Întrebarea din Decizia ÎCCJ nr. 25/2025 trebuie pusă expertului cu precizările pe care le cere benzoilecgonina: dacă metabolitul identificat este activ sau inactiv, care este limita cut-off aplicabilă, dacă un metabolit inactiv poate întemeia singur concluzia de influență și cum se raportează concentrația găsită la intervalul dintre oprire și recoltare. Expertizele citate au răspuns afirmativ pe baza literaturii de specialitate; o întrebare formulată exact obligă raportul să explice această legătură, nu doar să o afirme.

Fișa de examinare clinică din noaptea opririi cântărește mult, și nu doar la expertiză. Ea este singura descriere a stării persoanei făcută de un medic, la câteva zeci de minute după oprire, și instanța o analizează în procesul de individualizare judiciară a pedepsei. Medicul consemnează cam aceleași lucruri (este un tipizat): ținuta și comportamentul (liniștit sau agitat, cooperant sau nu), orientarea în timp și în spațiu, coerența vorbirii, halena, aspectul pupilelor și reacția lor la lumină, prezența nistagmusului (mișcarea involuntară a ochilor), tremorul, precizia mișcărilor, mersul și proba de echilibru, pulsul și tensiunea, uneori și declarația persoanei despre consum. O fișă în care persoana apare orientată, coerentă, cu mișcări precise și pupile normale descrie o faptă cu pericol concret redus, iar instanța o poate reține la alegerea pedepsei și a modului de executare. O fișă cu tremor, imprecizie în mișcări, pupile modificate și dezorientare descrie o persoană care conducea afectată, oricât de mică ar fi valoarea din buletin. De aceea, persoana în cauză trebuie să citească fișa înainte de a o semna și să ceară consemnarea exactă a stării sale, inclusiv a orei examinării.

Contează, în primul rând, conținutul buletinului de analiză toxicologică. Cocaina ca substanță părinte, peste limita de referință, închide discuția despre influență. Benzoilecgonina singură deschide o discuție interesantă despre care am vorbit mai sus. 

Buletinul de analiză este însă o chestiune tehnică, iar judecătorul nu judecă tehnic. El judecă un om, cu dosarul lui de viață, și legea îi cere exact asta: art. 74 Cod penal îl obligă să cântărească împrejurările faptei, conduita de după ea, antecedentele, vârsta, educația, situația familială și socială. Aceeași valoare din buletin a dus la amendă pentru o persoană și la închisoare cu suspendare pentru alta, iar diferența nu a stat în cifră. A stat în ora și drumul pe care s-a condus, în viteza înregistrată de radar sau în controlul de rutină, în fișa clinică din noaptea opririi, în cei doi sau trei ani petrecuți fără permis fără nicio abatere, în contractul de muncă și în oamenii care depindeau de acel permis, în felul în care persoana s-a prezentat în fața instanței și în ce a avut de spus la ultimul cuvânt.

Tocmai de aceea, într-un dosar de cocaină la volan, latura personală cântărește mai mult decât se așteaptă cititorul. Instanțele au înlăturat obligația de a nu conduce, au dispus amânarea acolo unde legea o mai permitea și au coborât pedeapsa spre minim pentru persoane care nu au avut o cifră favorabilă în buletin, dar au avut un dosar personal construit cu grijă. Nimic din acest dosar nu se construiește singur și nici în ultima zi. Situația se documentează din prima săptămână, înscrisurile despre muncă, familie și conduită se adună în lunile de așteptare a expertizei, iar contextul opririi se pregătește înainte ca procurorul să îl descrie în rechizitoriu. Rolul avocatului este să vadă, de la început, ce va cântări judecătorul la final și să aducă în dosar exact acele lucruri, în forma în care instanța le poate reține. O discuție purtată la timp, cu actele pe masă, face de multe ori diferența.