Medicamente la volan: când diazepamul, Xanax sau metadona devin infracțiune

Art. 336 alin. (2) Cod penal pedepsește conducerea unui vehicul de către o persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive, fără să enumere substanțele. Art. 241 din Legea nr. 187/2012 trimite la înțelesul dat de legile speciale, iar Înalta Curte a lămurit întinderea noțiunii prin Decizia nr. 48 din 9 iunie 2021, publicată în M. Of. nr. 698 din 14 iulie 2021. Sfera cuprinde substanțele din Legea nr. 194/2011, produsele numite etnobotanice, substanțele din Legea nr. 143/2000, drogurile de risc și de mare risc, și substanțele din Legea nr. 339/2005, adică plantele, substanțele și preparatele stupefiante și psihotrope aflate sub control, inclusiv atunci când sunt medicamente autorizate.

Medicamentele din hotărârile citate

Din această a treia categorie fac parte benzodiazepinele, între care diazepamul și alprazolamul, opioidele folosite în tratamentul durerii sau al dependenței, între care codeina și metadona, precum și anestezice precum ketamina. Hotărârile pe care le cităm privesc aceste substanțe: metadonă în cauza soluționată de Curtea de Apel București prin decizia nr. 575/2026 din 2 aprilie 2026 (cod RJ d9e52d6eg), alprazolam și ketamină în cauza soluționată de Curtea de Apel Cluj prin decizia nr. 793/2026 din 23 aprilie 2026 (cod RJ d9e9d89e6), alprazolam în cauza soluționată de Judecătoria Baia Mare prin sentința din 16 octombrie 2025 (cod RJ d94dd32gg).

Starea de influență, aceeași pentru medicamente

Decizia ÎCCJ nr. 25/2025, publicată în M. Of. nr. 70 din 28 ianuarie 2025, a definit apoi starea de influență, iar definiția se aplică fără deosebire la medicamente la volan: substanța sau metaboliții ei activi trebuie să se afle în sânge, în concentrație egală sau mai mare cu limita cut-off, astfel încât să aibă aptitudinea de a afecta capacitatea de a conduce. Un medicament care nu se mai află în sânge la ora opririi nu întemeiază infracțiunea, oricât ar rămâne detectabil în urină sau în salivă. Regimul general al acestei infracțiuni este descris pe pagina de avocat droguri la volan.

Rețeta contează pentru altceva decât crede persoana în cauză. Nu înlătură tipicitatea, întrucât art. 336 alin. (2) nu condiționează infracțiunea de proveniența ilicită a substanței, iar singura excepție de acest fel din Codul penal privește o altă infracțiune: art. 336^1 alin. (3) prevede că nu constituie infracțiune consumul de substanțe psihoactive după un accident cu victime, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat și administrarea este impusă de starea de sănătate. Pentru conducerea propriu-zisă sub influență, legea nu a prevăzut nimic asemănător.

Tratamentul de substituție cu metadonă

Cauza soluționată prin decizia nr. 575/2026 arată exact cum a fost tratată rețeta într-un dosar de medicamente la volan. Persoana în cauză se afla din 28 octombrie 2020 în tratament de substituție cu metadonă, în regim ambulatoriu, într-un centru de recuperare, și a depus înscrisul medical la dosar. Oprită în trafic la 21 martie 2021, a fost testată pozitiv la cocaină, opiacee și metadonă, iar sângele recoltat două ore mai târziu a arătat metadonă în concentrație de 0,098 µg/ml, cu morfină, metadonă, EDDP și codeină în urină. Expertiza INML, întocmită în iunie 2025, a concluzionat că la ora opririi persoana se afla sub influența unor substanțe capabile să afecteze capacitatea de a conduce. Apărarea a susținut că medicul care monitoriza tratamentul îi spusese că poate conduce, întrucât doza prescrisă era redusă. Redăm răspunsul primei instanțe, menținut în apel.

Ce a rămas din apărarea întemeiată pe rețetă

Instanța a reținut intenția indirectă: persoana cunoștea tratamentul, iar prospectul interzicea conducerea. Judecătoria a stabilit 9 luni închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, iar în apel persoana a cerut achitarea, susținând că doza de 60 mg era sub pragul la care alte state cer un examen suplimentar și că la examenul clinic se afla într-o stare bună. Curtea a respins aceste susțineri și a arătat că expertiza răspunsese la întrebarea din Decizia ÎCCJ nr. 25/2025; procesul a încetat însă prin prescripție, termenul de cinci ani împlinindu-se la 20 martie 2026. Din această cauză reținem că rețeta a fost tratată ca dovadă a consumului și a cunoașterii efectelor, ceea ce a lucrat împotriva persoanei, iar pragurile din alte state nu au fost primite ca argument.

Considerentele Deciziei ÎCCJ nr. 25/2025 redau punctul de vedere al INML, iar acesta conține singurul exemplu cifrat din întreaga decizie, construit pe un medicament: diazepamul, cunoscut sub denumirea comercială Valium. Pentru medicamente la volan, paragraful este mai util decât orice comentariu, așa că îl redăm în partea lui esențială.

Fereastra de efect, sângele și saliva

Din acest paragraf decurg trei consecințe pentru persoana care ia medicamente la volan. În fereastra de efect, de patru până la șase ore după administrare, persoana este sub influență în sensul legii, iar rețeta nu schimbă nimic. A doua zi, substanța se poate afla în sânge sub limita cut-off, situație în care, potrivit aceleiași decizii, persoana nu se mai află sub influență, ceea ce numai analiza cantitativă a sângelui și expertiza pot stabili. Testul de salivă din trafic rămâne pozitiv până la zece zile, astfel încât un rezultat pozitiv la benzodiazepine după un tratament încheiat de câteva zile nu spune nimic despre sânge; ce urmează după un asemenea test este explicat în articolul despre DrugTest pozitiv.

Cu gândul că pot fi relevante, redăm intervalele din literatura de specialitate pentru medicamentele care apar cel mai des în dosarele de medicamente la volan: codeina rămâne detectabilă până la 24 de ore în sânge și până la 4 zile în salivă; metadona până la 24 de ore în sânge și până la 10 zile în salivă; diazepamul până la 48 de ore în sânge și până la 10 zile în salivă. Cifrele nu sunt praguri legale, iar Înalta Curte le-a folosit doar pentru a arăta că efectele psihoactive nu durează cât durează detectabilitatea.

Alprazolamul, cunoscut sub denumirea comercială Xanax, este medicamentul care apare cel mai des în întrebările despre medicamente la volan. Pentru cititorii noștri, am făcut o selecție de hotărâri, pe care le-am considerat relevante, însă le redăm doar cu titlu exemplificativ. Decizia instanței în cazul fiecărei persoane poate să difere.

Alprazolam alături de THC și ketamină

În cauza soluționată de Curtea de Apel Cluj prin decizia nr. 793/2026, persoana fusese oprită la 30 iulie 2022, în jurul orei 02:00, iar rechizitoriul reținuse conducerea sub influența THC. Reanalizarea sângelui, dispusă în cursul judecății, a găsit THC de 0,75 ng/ml, ketamină de 1,15 ng/ml și alprazolam de 7,55 ng/ml. Judecătoria a apreciat că nu poate reține ketamina și alprazolamul, întrucât nu figurau în rechizitoriu, și a achitat. Curtea a reformat soluția, a reținut că instanța de fond putea și trebuia să aibă în vedere complexul de substanțe identificate, întrucât infracțiunea rămâne aceeași, și a condamnat la amendă de 6.600 lei, prin aplicarea legii anterioare datei de 3 iunie 2024. Curtea a adăugat că prezența THC activ în sânge ar fi fost suficientă și singură.

Alprazolam alături de benzoilecgonină, în stare de recidivă

Judecătoria Baia Mare a judecat o faptă din 30 noiembrie 2024, ulterioară modificării legii. Sângele a arătat alprazolam de 9,58 µg/l, o altă substanță și benzoilecgonină peste limita de cuantificare, iar expertiza IML Cluj-Napoca a concluzionat afirmativ. Persoana era recidivist postexecutoriu, cu paisprezece abateri rutiere în cinci ani, și fusese arestată preventiv. Instanța a stabilit 2 ani închisoare cu executare și a aplicat interzicerea dreptului de a conduce. Cauza arată limita superioară a răspunsului instanțelor la medicamente la volan atunci când ele apar alături de droguri și de antecedente.

În ambele cauze de medicamente la volan cu alprazolam, medicamentul a fost tratat ca una dintre substanțele care au generat starea de influență, fără o analiză separată a provenienței lui. Decizia nr. 793/2026 conține și regula procedurală care contează aici: substanțele găsite de expertiză în cursul judecății pot fi reținute chiar dacă rechizitoriul menționa numai una dintre ele, pentru că acuzația rămâne conducerea sub influența unor substanțe psihoactive, iar persoana s-a putut apăra față de raportul care i-a fost comunicat.

Pentru persoana în cauză, consecința practică este că un medicament luat cu rețetă, găsit în sânge alături de un drog, nu poate fi scos din discuție pe motiv că era prescris. El intră în evaluarea expertului împreună cu celelalte substanțe, iar efectul combinat este cel pe care expertul îl raportează la capacitatea de a conduce. Situațiile în care expertiza găsește mai multe substanțe decât rechizitoriul vor fi tratate separat; cele cu THC sunt în articolul despre THC la volan, iar cele cu cocaină în articolul despre cocaină la volan.

Aparatul din trafic afișează rezultatul pe clase, iar trei dintre ele privesc direct medicamentele la volan: BZO pentru benzodiazepine, OPI pentru opiacee și MTD pentru metadonă. În cauza soluționată prin decizia nr. 575/2026, testul a indicat cocaină, opiacee și metadonă, iar sângele a confirmat metadona; cocaina nu a apărut în sânge. În cauza soluționată prin decizia nr. 974/2026 a Curții de Apel Cluj, testul a indicat THC, benzodiazepine și amfetamine, iar sângele a confirmat numai THC. Un rezultat pozitiv la BZO sau OPI este, prin urmare, începutul procedurii, iar buletinul de analiză toxicologică și expertiza rămân singurele probe care contează.

Pentru persoana aflată sub tratament, momentul testului este și momentul în care trebuie să spună medicului examinator ce medicament ia, în ce doză și de când. Mențiunea ajunge în fișa de examinare clinică, iar expertul o corelează cu concentrația din sânge. Tăcerea asupra tratamentului nu ajută, pentru că sângele îl va arăta oricum; declarația despre tratament, spre deosebire de declarația despre un consum ilicit, nu agravează situația.

Pedeapsa pentru medicamente la volan este aceeași ca pentru orice substanță psihoactivă: închisoarea de la 1 la 5 ani și, pentru faptele de după 3 iunie 2024, interzicerea obligatorie a exercitării unor drepturi, fără alternativa amenzii și fără posibilitatea amânării aplicării pedepsei. Din perspectiva pedepsei complementare, instanța are posibilitatea, ca o dovadă de clementă, fie să interzică alte drepturi decât cele de a conduce [spre exemplu, art. 66 alin. (1) lit. a) și b)] sau să interzică dreptul de a conduce, dar pentru numai 1 an de zile, întrucât acel 1 an se va suprapune oricum peste perioada în care persoana nu va putea da de redodândirea permisului de conducere.

Prin urmare, pentru o persoană cercetată pentru droguri la volan, fie că sunt medicamente la volan sau alte substanțe, miza este:  dacă fapta săvârșită înainte de 3 iunie 2024, o pedeapsă în cuantum cât mai mic, iar sub aspectul modalității de individualizare a executării pedepsei, amânarea aplicării acesteia, cu minimum muncă în folosul comunității ori amendă penală, după caz; dacă fapta este săvârșită ulterior datei de 3 iunie 2024, în funcție de strategia de apărare poate fi vizată o soluție constând în renunțarea la aplicarea pedepsei sau o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii,  într-un cuantum orientat spre minimul special, iar sub aspectul modalității de individualizare a executării pedepsei, suspendarea acesteia sub supraveghere, cu muncă în folosul comunității stabilită la minimul de 60 de zile, iar din perspectiva termenului de supraveghere, minimul de 2 ani.

Într-un dosar, la individualizare, tratamentul medical prescris a fost reținut în cauza cu metadonă ca element care dovedea cunoașterea efectelor, fără valoare de circumstanță atenuantă; au contat însă lipsa antecedentelor, conduita procesuală, recunoașterea consumului în fața medicului examinator și timpul scurs de la faptă. Soluțiile posibile și efectele asupra permisului sunt tratate în articolul despre conducerea sub influența substanțelor psihoactive.

Întrebarea despre medicamente la volan ne este pusă frecvent de persoane care nu au consumat niciodată droguri și care află abia din dosar că medicamentul lor intră sub art. 336 alin. (2). Răspunsurile de mai jos pornesc de la hotărârile citate și de la textul INML din Decizia ÎCCJ nr. 25/2025.

• Citește prospectul la rubrica despre conducerea vehiculelor. Instanța a folosit prospectul metadonei împotriva persoanei, iar aceeași mențiune există la benzodiazepine și la opioide.
• Nu conduce în fereastra de efect a medicamentului. Pentru diazepam, INML o descrie ca fiind de patru până la șase ore după administrare; pentru alte substanțe, medicul curant o poate preciza.
• Asigurarea verbală a medicului că poți conduce nu a fost primită ca apărare. Dacă medicul apreciază că tratamentul este compatibil cu conducerea, cere ca aprecierea să apară în documentele medicale, cu doza și cu intervalul avut în vedere.
• Păstrează rețeta, schema de tratament și dovada eliberării medicamentului, cu datele. Ele nu înlătură infracțiunea, însă intră în expertiză și la individualizare.
• Dacă ești oprit și testat, spune medicului examinator denumirea medicamentului, doza și ora ultimei administrări și cere consemnarea lor în fișa de examinare clinică.
• Nu conduce cu dovada fără drept de circulație până la restituirea permisului, indiferent de convingerea că sângele va arăta o concentrație terapeutică.
• Cere expertiza medico-legală cu întrebări despre concentrația găsită raportată la doza terapeutică, la limita cut-off și la intervalul dintre administrare și oprire. Cum se formulează obiectivele este explicat în articolul despre expertiza medico-legală pentru substanțe psihoactive.

Contează, mai întâi, ce se află în sânge la ora opririi și în ce concentrație, pentru că legea nu deosebește medicamentul de drog, iar rețeta nu a fost primită de instanțe ca apărare. Contează apoi raportul dintre acea concentrație și fereastra de efect a medicamentului, pe care INML a descris-o pentru diazepam în chiar considerentele Deciziei ÎCCJ nr. 25/2025: sub influență patru până la șase ore, în sânge până la 48 de ore sub limita cut-off, în salivă până la zece zile. Această distincție o pune numai expertiza, cu obiective scrise pentru medicamentul concret.

În dosarele de medicamente la volan pe care le asistăm, persoana aflată sub tratament ajunge în fața procurorului cu două convingeri greșite: că rețeta o apără și că medicul i-a permis să conducă. Hotărârea privind metadona le-a respins pe amândouă, iar prescripția răspunderii penale, care a salvat persoana în acea cauză, nu este o apărare pe care să ne bazăm. Apărarea reală începe înainte de oprire, cu prospectul citit și cu fereastra de efect respectată, și continuă, după test, cu declararea tratamentului medicului examinator și cu expertiza cerută în termenii doza terapeutică și cut-off.