Procurarea de droguri pentru un prieten: de ce este trafic și ce pedeapsă riști (2026)

Dosarul pentru droguri cumpărate pentru un prieten este, de regulă, al DIICOT, pentru că traficul de droguri intră în competența acestei structuri a parchetului. După flagrant sau percheziție urmează audierea ca suspect. Procurorul poate dispune apoi reținerea, pentru cel mult 24 de ore, și poate lua el însuși măsura controlului judiciar (rămâi liber, cu obligații și interdicții). Arestul la domiciliu și arestarea preventivă le poate dispune numai judecătorul, la cererea procurorului.

În hotărârile din 2026, măsurile au variat mult. La Constanța, de exemplu, în decizia nr. 815/2026, inculpatul a fost arestat preventiv de la percheziție, în septembrie 2025, până la judecată. La Iași, în decizia nr. 554/2026, intermediarul chetei a stat, potrivit motivelor sale de apel, 10 luni în arest preventiv și circa 7 luni în arest la domiciliu. Curtea a reținut, totuși, că arestul nu înlocuiește funcția pedepsei. La Cluj, în decizia nr. 1514/2026, inculpatul a fost cercetat sub control judiciar.

Durata contează și ea. Între faptă și decizia curții de apel au trecut, în cele mai multe dintre aceste dosare, între un an și patru ani. La Iași, de exemplu, faptele din toamna anului 2024 au fost judecate definitiv în iunie 2026. La București, în decizia nr. 1257/2026, faptele din 2022 au ajuns la decizie definitivă în vara anului 2026. În tot acest timp, telefonul și banii ridicați rămân, de regulă, în dosar. Drepturile tale la percheziție și la primele audieri sunt descrise în articolul despre percheziția în dosarele de droguri.

Pentru că legea nu are, în realitate, o a treia categorie. Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 incriminează, printre altele, „oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept”. Art. 4 alin. (1) incriminează, printre altele, „cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept”. Cumpărarea care nu este pentru consum propriu rămâne, prin urmare, la art. 2. Legea nu are nici un prag de cantitate sub care fapta ar fi sigur consum propriu; scopul se judecă din probe, oricâte grame ar fi.

Curtea de Apel Cluj a explicat mecanismul în decizia nr. 1182/2026, hotărârea de referință pentru această temă. A fost pronunțată după o rejudecare și, de aceea, cu o motivare completă.

Aceeași curte a formulat regula și mai strict în decizia nr. 1582/2026. Art. 4 se aplică, potrivit acestei decizii, „numai când achiziția sau deținerea are ca scop exclusiv consumul propriu”. Dacă deținerea a fost destinată, „fie și în parte”, consumului altor persoane, fapta constituie trafic. Calitatea de consumator nu exclude art. 2, pentru că subiectul activ al traficului poate fi orice persoană, consumatoare sau nu.

Instanțele au reținut procurarea în orice mod de obținere a drogului pentru altul. De exemplu: cumpărarea cu banii aceluia (Cluj, decizia nr. 1182/2026), obținerea prin intermediul altei persoane (Cluj, decizia nr. 1420/2026) și chiar sustragerea (București, decizia nr. 1210/2026). Livrarea „cu orice titlu” acoperă predarea drogului indiferent de contraprestație: contra bani, în schimbul unui serviciu sau gratuit. Oferirea este, potrivit instanței de fond citate de Curtea de Apel Constanța în decizia nr. 459/2026, „fapta unei persoane de a propune alteia să accepte droguri sau darea de droguri unei persoane, în mod gratuit în dar”. Toate aceste modalități sunt alternative, adică este suficientă una singură pentru ca fapta să existe.

Cel care cumpără droguri pentru un prieten realizează, de regulă, mai multe dintre ele deodată: cumpărarea, deținerea, transportul și livrarea. Curtea de Apel Cluj a arătat, în decizia nr. 1182/2026, că inculpatului nu i se impută vânzarea. I se impută faptul că „le-a cumpărat, deţinut fără drept şi transportat, în scopul transmiterii lor către un terţ, modalitate care intră pe deplin în conținutul art. 2 din lege”. Un cadru mai larg al distincției dintre cele două texte se găsește în articolul despre trafic sau consum propriu.

La încadrare, nu. Profitul nu este, potrivit legii, o condiție a infracțiunii de trafic, iar drogurile cumpărate pentru un prieten fără niciun câștig rămân la art. 2. Curtea de Apel Cluj a răspuns direct acestei apărări în decizia nr. 1182/2026.

Curtea a adăugat că lipsa contraprestației „nu schimbă cu nimic această concluzie”. Nemulțumirea față de sancționarea deținerii pentru altul pe același palier cu vânzarea privește, potrivit curții, opțiunea legiuitorului. Ea ar putea fi adusă cel mult în fața Curții Constituționale, printr-o excepție de neconstituționalitate, adică o cerere de verificare a legii, și nu ca apărare în fața instanței. Curtea de Apel Iași a spus același lucru în decizia nr. 554/2026: nu are „relevanță dacă punerea în circulație urma a fi făcută cu titlu oneros sau gratuit”. Instanța de fond confirmată de Curtea de Apel Cluj în decizia nr. 1514/2026 a reținut și ea că intermedierea pentru prieteni este tot trafic, „fiind irelevant dacă actele de distribuire sunt contracost sau gratuite”.

Instanțele au privit cu rezervă și afirmația că nu a existat niciun folos. În decizia nr. 815/2026, Curtea de Apel Constanța a menținut condamnarea unui bărbat de 39 de ani. Acesta declarase că lua banii de la o persoană din anturaj, îi dădea vânzătorului și nu păstra nimic. Instanța de fond notase, totuși, că el consuma apoi din substanțe împreună cu aceasta, „aceasta fiind partea sa de câștig”. La Craiova, în decizia nr. 487/2026, cel care susținuse că procurase cocaină „dezinteresat” pentru un cunoscut avea asupra lui, la flagrant, 250 lei rest și două doze din cele cumpărate cu banii celuilalt. La Galați, în decizia nr. 578/2026, prietenul care preda „cristal” pentru furnizor „uneori a fost răsplătit cu doze”.

La pedeapsă, lipsa câștigului contează. Este una dintre împrejurările pe care unele curți le-au valorificat ca circumstanță atenuantă judiciară, adică o împrejurare legată de faptă care reduce limitele pedepsei cu o treime, potrivit art. 75 alin. (2) lit. b) din Codul penal. Alte curți au refuzat-o. Secțiunea despre pedeapsă arată unde a contat și unde nu.

Nu. Consumul în comun nu transformă, potrivit instanțelor, cumpărarea pentru altul în deținere pentru consum propriu. Curtea de Apel Cluj a reținut, în decizia nr. 1420/2026, ca acte materiale de trafic 22 de ocazii în care inculpatul „procura cannabis” cu banii unui prieten. Îl consuma apoi, de regulă, împreună cu el.

Curtea de Apel București a judecat, la fel, în decizia nr. 601/2026, cazul unui bărbat care mergea cu banii nașului său să cumpere cocaină pentru petrecerile din locuința acestuia. Consuma, de altfel, și el acolo. Cererea de reîncadrare în art. 4, formulată în apel, a fost respinsă. Chiar dacă a beneficiat și el de drogurile cumpărate pentru nașul său, fapta rămâne, potrivit curții, trafic. Instanța de fond explicase motivul: la momentul cumpărării, inculpatul știa că nu este singurul beneficiar al drogurilor. Textul acestei decizii este afișat, la data verificării, ca nefinalizat, așa că este redat aici fără citat.

Partea consumată de tine se judecă separat, ca a doua infracțiune. Când o parte din drog a fost pentru prieten și o parte pentru tine, instanțele rețin un concurs de infracțiuni, adică două fapte judecate împreună, cu o singură pedeapsă finală. Concret: trafic (art. 2) pentru partea dată altuia și deținere pentru consum propriu (art. 4) pentru partea ta. Curtea de Apel Constanța a procedat astfel în decizia nr. 459/2026, pentru două țigarete cu cannabis procurate de inculpată lângă un festival, una pentru ea și una dată concubinului.

Curtea a invocat, în acest sens, orientarea majoritară din minuta întâlnirii președinților secțiilor penale din 16 noiembrie 2023. Minuta este, cu alte cuvinte, documentul care consemnează concluziile acelei întâlniri. Curtea de Apel Galați a înlăturat, la fel, în decizia nr. 578/2026, achitările pentru art. 4 pronunțate de instanța de fond. Doi intermediari au fost condamnați, astfel, și pentru drogurile pe care le consumaseră ei înșiși.

Concursul are un efect concret: la pedeapsa pentru trafic se adaugă o treime din pedeapsa stabilită pentru consum. La Constanța, 11 luni pentru trafic și 3 luni pentru consum au dat o pedeapsă finală de 1 an. Consumul în sine nu este incriminat, potrivit Curții de Apel Galați. Deținerea dinaintea lui este, în schimb, oricât de scurtă ar fi. Regimul deținerii pentru consum propriu este explicat în articolul despre deținerea de droguri pentru consum propriu.

De regulă, prietenul dă banii, tu te duci la vânzător și ești prins la întoarcere. Hotărârile din 2026 descriu, în plus, cheta între prieteni și intermediarul care doar face legătura. Descriu, de asemenea, prietenul care este, în realitate, un furnizor sau un colaborator al poliției.

În cauza judecată de Curtea de Apel Cluj prin decizia nr. 1182/2026, de exemplu, prietenul îi indicase inculpatului cantitatea, prețul și adresa și îi dăduse 300 lei. Inculpatul a cumpărat șase plicuri de 3-CMC, în total 4,36 g. O patrulă l-a oprit, potrivit hotărârii, imediat ce a ieșit din imobil, în stradă. După flagrant, prietenul i-a reținut telefonul „ca garanție” până la restituirea banilor pentru drogurile confiscate. Curtea a considerat gestul decisiv. Nimeni nu ar fi avut temei, în practică, să ceară o garanție dacă banii și drogurile ar fi fost ale celui prins. Prietenul s-a dus, de altfel, în aceeași noapte la aceeași adresă, cu mașina inculpatului. A fost prins la rândul lui.

În decizia nr. 554/2026, Curtea de Apel Iași a confirmat condamnarea unui bărbat care luase banii strânși de trei minori, sume de 10 și 20 de lei. Acesta se dusese apoi la sursă, cântărise 0,6 g de cannabis și împărțise, potrivit hotărârii, cantitatea celor care dăduseră bani. Inculpatul susținuse, în apărare, că făcea „chetă” cu ei și că le oferea „cu titlu gratuit” atunci când nu aveau.

Instanța de fond a reținut, totuși, că oferirea gratuită prietenilor este „activitate ce este specifică traficului de droguri”. Curtea a adăugat că „punerea la dispoziție cu titlu gratuit sau intermedierea în achiziția de droguri” intră în latura obiectivă a infracțiunii, adică în conduita pe care legea o pedepsește. Pentru că beneficiarii erau minori, instanțele au reținut, în plus, agravanta de la art. 13 alin. (1) lit. c), care permite pedeapsa până la maximul special și un spor de până la 2 ani, fără a depăși o treime din acest maxim (art. 78 din Codul penal). Vârsta celor pentru care ai cumpărat este, de aceea, primul lucru pe care îl verifică avocatul.

Prietenul care nu cumpără și nu predă el drogurile, dar îl sună pe vânzător la cererea cunoscuților și pune la dispoziție locuința pentru tranzacție, a fost condamnat de Tribunalul București pentru complicitate la trafic. Complicitatea (art. 48 din Codul penal raportat la art. 2 alin. (1)) înseamnă, concret, ajutorul dat autorului. Curtea de Apel București a păstrat soluția în decizia nr. 1257/2026 și a majorat, în plus, pedeapsa, la apelul parchetului. Complicele se sancționează, potrivit art. 49 din Codul penal, cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. În toate celelalte cauze analizate, în schimb, intermediarul care a luat banii sau drogurile în mână a fost judecat ca autor.

Curtea de Apel Cluj a reținut, în decizia nr. 1420/2026, un act de trafic pentru 50 g de rezină de cannabis procurate pentru un prieten, la inițiativa și cu banii acestuia. Motivul: „relaţia infracţională o avea inculpatul”. Tot acolo, apărarea potrivit căreia „drogurile se cumpărau pentru toţi de către cine avea bani din grup” a fost înlăturată: un martor declarase că plătea 50 lei pe gram și nu cunoșteau sursa. Curtea a descris chiar „procurarea în beneficiul martorilor, fără percepere de comision” ca pe un mod de operare al traficului.

Situația inversă arată unde se termină apărarea prieteniei. La Galați, în decizia nr. 578/2026, doi tineri predau „cristal” clienților unui prieten-furnizor când acesta lipsea, încasau 100 lei pe doză și îi dădeau banii. Unul dintre ei declarase că „nu a vândut niciodată cristal pentru profitul propriu”. Instanța de fond, confirmată de curte, a reținut totuși autorat la trafic de droguri de mare risc, în forma „intermedierea vânzării (implicând deţinerea)”. La Iași, în decizia nr. 424/2026, intermediarul lua cannabisul de la sora furnizorului fără să plătească, îl vindea la prețul fixat de acesta și își oprea „răsplata”. Curtea l-a descris, de aceea, ca aflat într-o relație de „cvasi-subordonare”. Pentru acest rol secundar, curtea l-a achitat de introducerea în țară. A reținut, în schimb, traficul în formă consumată, cu o pedeapsă mai grea decât tentativa stabilită de instanța de fond.

În două dintre dosare, cel pentru care se cumpăra era un colaborator cu identitate protejată. Cumpărările fuseseră, în plus, autorizate de procuror și înregistrate audio-video.

La Constanța, de exemplu, în decizia nr. 815/2026, instanța a reținut vânzare pentru trei tranzacții de câte 2 până la 3 g, dintre care două cu 2-MMC, drog de mare risc, și una cu o substanță psihoactivă judecată pe Legea nr. 194/2011. La Craiova, în decizia nr. 487/2026, „cunoscutul” de la un festival, pentru care inculpatul procurase cocaină de patru ori și înlesnise o a cincea tranzacție, era tot colaborator. În ambele cauze, sumele confiscate au fost exact banii plătiți de colaborator: la Constanța de la intermediar, la Craiova de la cei la care au ajuns în final. Apărarea bazată pe lipsa profitului nu a avut, prin urmare, niciun efect la încadrare. Persoana pentru care te duci la vânzător poate fi, prin urmare, chiar persoana care lucrează cu procurorul.

Da. Fapta de procurare a drogurilor cumpărate pentru un prieten este considerată săvârșită complet, în limbaj juridic „consumată”, adică nu doar încercată, din momentul în care ai obținut drogul sau ai pornit cu el. Diferența contează, în practică, pentru că tentativa se pedepsește cu limitele reduse la jumătate (art. 33 din Codul penal). În decizia nr. 1182/2026, Curtea de Apel Cluj a reținut un „început efectiv de transport” pentru deplasarea din imobilul vânzătorului până în stradă, întreruptă de poliție; legea nu cere, potrivit curții, parcurgerea unei anumite distanțe sau atingerea destinației.

Instanțele au mers, în unele cauze, și mai departe. Curtea de Apel Iași a stabilit, în decizia nr. 424/2026, că înțelegerea de procurare consumă traficul chiar dacă cel care a comandat drogurile nu a intrat niciodată în posesia lor. Inculpatul era distribuitorul unui furnizor din străinătate și fusese prins când venea să ridice coletul. Instanța de fond reținuse tentativă, pentru că nu avusese loc, în practică, nicio remitere. Curtea a schimbat, totuși, încadrarea în infracțiune consumată, la cererea parchetului.

În decizia nr. 1514/2026, Curtea de Apel Cluj a confirmat, la fel, procurarea a 206 g de 2-MMC reținută ca faptă consumată, deși flagrantul avusese loc înainte ca inculpatul să primească marfa. Aceeași regulă funcționează și invers. Dacă prietenul a fost prins cu drogurile și a declarat că tu i le-ai procurat, înțelegerea și predarea pot fi reținute în sarcina ta. Asupra ta nu trebuie, astfel, să se fi găsit nimic.

În hotărârile analizate, cel care a dat banii și a consumat singur drogurile cumpărate pentru el a răspuns, de regulă, pentru deținere în vederea consumului propriu (art. 4). Cumpărarea pentru consum propriu este modalitatea prevăzută expres de art. 4. În aceste hotărâri, faptul că s-a cumpărat prin altcineva nu a schimbat încadrarea celui care a consumat singur. În decizia nr. 459/2026, Curtea de Apel Constanța a menținut pentru concubinul care primise și fumase țigareta renunțarea la aplicarea pedepsei, adică o soluție prin care instanța constată vinovăția și aplică un avertisment în locul unei pedepse. În decizia nr. 1257/2026, Curtea de Apel București a păstrat pentru cei trei cumpărători aduși de complice amenzi penale, majorând-o pe una, și o renunțare la aplicarea pedepsei.

Situația se schimbă dacă prietenul a strâns bani de la alții, a cumpărat la rândul lui pentru alții sau a pus drogul la dispoziția unui grup. Nașul din cauza judecată de Curtea de Apel București prin decizia nr. 601/2026 organiza petrecerile și aduna banii de la invitați. Fusese condamnat definitiv, în alt dosar, pentru trafic, cu reducerea pentru denunț. În decizia nr. 1420/2026, de exemplu, Curtea de Apel Cluj a reținut un act de trafic de mare risc în sarcina celui care plătise 100 lei unui intermediar pentru „cristal”. Acesta pusese apoi drogul la dispoziția altor două persoane.

Cel care primește drogul devine, de regulă, martor în dosarul celui care l-a cumpărat. Declarațiile lui despre cine a plătit și pentru cine sunt, în practică, proba principală a acuzării. Ca martor, el are dreptul de a nu se acuza singur (art. 118 din Codul de procedură penală). Versiunile puse de acord între cei doi au fost respinse: la Constanța, în decizia nr. 459/2026, declarațiile ulterioare despre achiziții separate au fost înlăturate ca pro causa, adică date în interesul cauzei, pentru că procesul-verbal de depistare, semnat fără obiecțiuni, arăta cine procurase țigaretele.

Pedeapsa este, prin urmare, cea a traficului. Pentru droguri de risc (cannabis, alprazolam), art. 2 alin. (1) prevede închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Pentru droguri de mare risc (cocaină, MDMA, amfetamină, heroină, 3-CMC, 4-CMC și, pentru faptele de după 29 martie 2025, 2-MMC), art. 2 alin. (2) prevede închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Pentru faptele cu 2-MMC comise înainte de această dată (și, în general, cu orice substanță trecută ulterior în tabelele legii), încadrarea se făcea pe Legea nr. 194/2011, cu alte limite și fără interdicția suspendării. Data din raportul de constatare trebuie verificată, de aceea, substanță cu substanță.

Limitele se reduc cu o treime la recunoașterea învinuirii în procedura simplificată, adică atunci când recunoști faptele din rechizitoriu și nu se mai administrează probe (art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală). Se reduc la jumătate pentru denunțul util formulat în timpul urmăririi penale (art. 15, explicat mai jos). Se reduc cu încă o treime pentru circumstanțe atenuante (art. 76 din Codul penal). Reducerile se aplică succesiv. Pedepsele concrete din 2026 arată, în practică, cum se combină.

Pentru 4,36 g de 3-CMC cumpărate cu banii prietenului, Curtea de Apel Cluj a aplicat 1 an și 8 luni (decizia nr. 1182/2026). Pedeapsa a rezultat după art. 15 și după atenuanta pentru rol marginal. Inculpatul execută, totuși, 2 ani și 10 luni, pentru că instanța a revocat o suspendare anterioară și cele două pedepse s-au adunat.

Pentru cocaina cumpărată cu banii nașului, Curtea de Apel București a menținut minimul de 5 ani (decizia nr. 601/2026). Pedeapsa finală a ajuns însă la 8 ani și 6 luni, prin concurs cu o faptă de conducere sub influența drogurilor și prin revocarea unei suspendări de 3 ani pentru complicitate la trafic. Pentru două vânzări de 2-MMC către un colaborator, Curtea de Apel Constanța a menținut 3 ani și 6 luni (decizia nr. 815/2026). Și aici rezultanta a fost mai mare: 4 ani și 6 luni, prin concurs cu o faptă pe Legea nr. 194/2011 și cu deținerea pentru consum propriu.

Pentru cinci acte cu cocaină în folosul unui cunoscut, Curtea de Apel Craiova a aplicat 3 ani cu executare (decizia nr. 487/2026). Pedeapsa a rezultat după reducerea pentru recunoaștere și după atenuantă. Pentru trafic continuat de cannabis și „cristal” pe trei luni, Curtea de Apel Iași a menținut 3 ani și 6 luni cu executare (decizia nr. 554/2026). Cheta cu minorii a fost, în acest dosar, doar unul dintre acte. Pedepsele pentru traficul de droguri de mare risc sunt detaliate în articolul despre traficul de droguri de mare risc.

La cannabis, prin comparație, rezultatele au fost mai blânde. Curtea de Apel Iași a aplicat 3 ani cu suspendare sub supraveghere intermediarului subordonat unui furnizor (decizia nr. 424/2026). Pentru complicele care suna vânzătorul, Curtea de Apel București a stabilit 1 an și 4 luni (decizia nr. 1257/2026). Faptele erau din 2022, când limitele erau de la 2 la 7 ani. Contopită cu pedeapsa pentru o plantație proprie, rezultanta a fost, astfel, de 1 an, 9 luni și 10 zile, cu suspendare sub supraveghere.

Pentru țigareta oferită concubinului, Curtea de Apel Constanța a redus pedeapsa la 11 luni, cu suspendare (decizia nr. 459/2026). Suspendarea sub supraveghere înseamnă, concret, că pedeapsa nu se execută în închisoare dacă respecți, pe durata unui termen de 2 până la 4 ani, obligațiile stabilite de instanță. Detalii în articolul despre traficul de droguri de risc.

Art. 15¹ din Legea nr. 143/2000, introdus prin Legea nr. 58/2024 și în vigoare de la 24 martie 2024, interzice suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru infracțiunile de la art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2). Pentru cocaină, MDMA sau 3-CMC cumpărate pentru un prieten după această dată, pedeapsa se execută, prin urmare, în închisoare, oricât de mică ar fi. Curtea de Apel Craiova a aplicat expres acest text, cu data lui de intrare în vigoare, în decizia nr. 487/2026; instanța de fond confirmată de Curtea de Apel Constanța l-a invocat în decizia nr. 815/2026, iar instanța de fond confirmată de Curtea de Apel Cluj în decizia nr. 1514/2026 a reținut că „singura modalitate posibilă pentru executarea pedepsei este detenţia”. Aceeași curte din Craiova a acordat suspendarea unei inculpate ale cărei fapte se epuizaseră înainte de această dată.

Pentru cannabis, suspendarea rămâne posibilă la o pedeapsă de cel mult 3 ani (art. 91 din Codul penal, în forma consolidată de pe Portalul Legislativ). Pragul se verifică, totuși, pe pedeapsa rezultantă în caz de concurs sau de revocare sau de anulare a unei suspendări anterioare. Aceasta este, concret, capcana din decizia nr. 1582/2026 a Curții de Apel Cluj: 3 ani pentru trafic, dar o rezultantă de 3 ani și 10 luni, fără suspendare. Nici amânarea aplicării pedepsei (instanța stabilește pedeapsa, dar nu o aplică dacă respecți un termen de supraveghere), nici renunțarea la aplicarea pedepsei nu sunt posibile la vreuna dintre formele de trafic. Legea le interzice când pedeapsa prevăzută este de 7 ani sau mai mare, respectiv mai mare de 5 ani (art. 83 alin. (2) și art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal). Detaliile sunt în articolul despre art. 15¹.

Curtea de Apel Cluj a reținut, în decizia nr. 1182/2026, circumstanța atenuantă a rolului marginal, cu următoarea motivare.

Aceeași atenuantă a fost reținută la Craiova pentru toți inculpații, din oficiu, pentru „cantitatea mică de droguri, numărul redus al actelor materiale, durata redusă de derulare a activităţii infracţionale, sumele de bani relativ mici obţinute” (decizia nr. 487/2026). La Constanța a fost păstrată pentru oferirea unei țigarete în cadrul relației de cuplu, „fără depășirea sferei unui consum comun” (decizia nr. 459/2026). La Cluj a primit-o un frizer care oferea clienților apropiați să tragă din țigara proprie, deși unul era minor (decizia nr. 1420/2026); atenuanta poate coexista, potrivit curții, cu agravanta minorilor.

Curtea de Apel Galați a înlăturat, dimpotrivă, atenuanta și, odată cu ea, suspendarea acordată la fond celor doi prieteni-intermediari (decizia nr. 578/2026). Aceștia au ajuns la 3 ani și 5 luni cu executare.

Curtea de Apel Iași a respins atenuanta, la fel, pentru că o cantitate mică se reflectase deja în pedeapsa aproape de minim (decizia nr. 554/2026). Sinceritatea se valorifică, potrivit curții, prin art. 15 și prin recunoaștere. Curtea de Apel București a refuzat-o, totodată, pentru declarații nesincere și antecedente de aceeași natură (decizia nr. 601/2026). Curtea de Apel Brașov a respins, de asemenea, apărarea bazată pe prietenie și pe lipsa câștigului (decizia nr. 439/2026). Din declarația coinculpatului rezulta că banii ajungeau la el. Criteriile sunt analizate în articolul despre circumstanțele atenuante la trafic.

Condamnarea pentru trafic aduce obligatoriu și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, pe o durată de 1 până la 5 ani după executare. La Cluj, de exemplu, durata a fost de 1 an în decizia nr. 1182/2026; la Constanța, de 5 ani în decizia nr. 815/2026. La Cluj, în decizia nr. 1514/2026, interdicțiile au inclus comunicarea cu martorii cumpărători.

Suma primită pentru drogurile cumpărate pentru prieten se confiscă, în plus, de la intermediar, chiar dacă el a dat-o mai departe vânzătorului: 1.750 lei la Constanța (decizia nr. 815/2026), 1.350 lei la Craiova (decizia nr. 487/2026). În acest din urmă caz, de exemplu, inculpata predase trei folii primite de la fostul iubit și îi dusese banii. Confiscarea este individuală, adică fiecare răspunde pentru sumele primite în contextul faptei, cum a arătat instanța de fond confirmată de Curtea de Apel Galați. Telefonul folosit pentru mesajele cu cumpărătorul a fost confiscat la Constanța. Unde actele de vânzare nu au fost dovedite, în schimb, confiscarea sumei a fost înlăturată (Cluj, decizia nr. 1420/2026).

În dosarele cu droguri cumpărate pentru un prieten au contat, în practică, recunoașterea învinuirii, denunțul cu rezultat, atenuanta rolului ocazional și data faptei. Toate apărările care contestau încadrarea au fost, în schimb, respinse.

Cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată în temeiul art. 386 din Codul de procedură penală, a fost respinsă, în practică, în toate cauzele în care s-a formulat. Curtea de Apel Cluj a observat, în decizia nr. 1182/2026, că apărarea cerea de fapt achitarea. Chiar dacă teza consumului propriu ar fi fost acceptată, soluția ar fi fost reîncadrarea în art. 4, pentru că deținerea pentru consum propriu este ea însăși infracțiune. Cererea are sens, prin urmare, numai când probele lasă loc îndoielii asupra scopului. În decizia nr. 1582/2026, aceeași curte a arătat că lipsa pungilor, a cântarului și a mesajelor nu infirmă traficul. Drogul fusese găsit la scurt timp după cumpărare.

În dosarul judecat de Curtea de Apel Cluj prin decizia nr. 1182/2026, inculpatul declarase în cel puțin patru rânduri, inclusiv în fața procurorului și cu avocat ales, că a cumpărat pentru altcineva. În apel și în rejudecare a susținut că erau pentru el. Curtea a reținut, de aceea, că panica „poate explica o reacție de o clipă, nu o versiune faptică structurată, bogată în detalii verificabile și menținută constant pe parcursul a aproape un an”. La Cluj, în decizia nr. 1514/2026, afirmația că banii fuseseră puși la comun a fost calificată drept nereală. Instanța de fond, confirmată de curte, a reținut-o, în plus, ca semn că inculpatul nu a înțeles gravitatea faptei. Retractările nu au ajutat în niciunul dintre aceste dosare, iar la Cluj (decizia nr. 1514/2026) și la București (decizia nr. 601/2026) au cântărit și la pedeapsă.

Recunoașterea este, în schimb, irevocabilă. Curtea de Apel Iași a reținut, în decizia nr. 554/2026, că după recunoașterea învinuirii situația de fapt din rechizitoriu nu mai poate fi contestată. Cererea de reîncadrare pentru drogurile de mare risc a fost, prin urmare, respinsă. În sens invers, aceeași curte a refuzat, în decizia nr. 424/2026, reducerea de o treime unui inculpat care recunoscuse faptele, dar nu ceruse procedura simplificată. Alegerea se face, de regulă, înainte de începerea cercetării judecătorești, adică înainte ca instanța să treacă la administrarea probelor, și este tratată în articolul despre recunoașterea vinovăției.

Denunțul formulat în timpul urmăririi penale, care duce la tragerea la răspundere a altei persoane, reduce, potrivit art. 15, limitele la jumătate. În decizia nr. 1182/2026, art. 15 a fost aplicat intermediarului. Denunțurile clasate sau rămase fără rezultat nu au produs, în schimb, niciun efect: Curtea de Apel Brașov a cerut, în decizia nr. 439/2026, „un conţinut real, efectiv şi verificabil”, iar Curtea de Apel Cluj a refuzat, în decizia nr. 1420/2026, să le valorifice ca atenuantă. Denunțurile depuse în apel, ca în decizia nr. 601/2026, au rămas fără urmare, unul fiind clasat, iar celălalt încă în lucru la data deciziei.

Scopul cumpărării, adică dacă drogurile au fost cumpărate pentru un prieten sau pentru tine, se dovedește, de regulă, prin probe indirecte. Acestea sunt, de exemplu, declarațiile prietenului și ale celorlalți consumatori, mesajele din telefon, înregistrările ambientale, procesul-verbal de percheziție și de depistare, numărul de pliculețe și cântarul. Uneori contează gesturi ca telefonul reținut drept garanție. Curtea de Apel Cluj a arătat, în decizia nr. 1582/2026, că „legea nu impune un anumit mijloc de probă”. Intenția de a da altora poate rezulta, potrivit curții, din probe indirecte concordante. Ce spui despre bani și despre destinatar este comparat, în practică, cu fiecare dintre aceste probe.

Miza principală este, în practică, pedeapsa și modul de executare, pentru că încadrarea a fost stabilită constant de instanțe. Pașii de mai jos rezumă ce a contat în hotărârile din 2026.

Verifici mai întâi tipul drogului din raportul de constatare. El decide, în practică, dacă suspendarea este posibilă. Pentru cannabis, limitele pornesc de la 3 ani. Prin recunoaștere și atenuante, pedeapsa poate ajunge, astfel, la cel mult 3 ani, cât permite suspendarea. Pentru 3-CMC, cocaină sau MDMA, în schimb, executarea este obligatorie, iar discuția se mută pe cuantum. Verifici apoi data faptelor: pentru cele de dinainte de 24 martie 2024, art. 15¹ nu se aplică, iar pentru 2-MMC de dinainte de 29 martie 2025 încadrarea era pe Legea nr. 194/2011.

Strângi apoi probele care arată rolul ocazional la drogurile cumpărate pentru prieten. De exemplu: un singur act, o cantitate mică, lipsa oricărui câștig, lipsa altor cumpărători, inițiativa altuia. Acestea au susținut atenuanta la Cluj și la Craiova. Dovedești și circumstanțele personale cu acte: loc de muncă, studii, familie, programul de tratament dacă ești consumator. Curtea de Apel Cluj a reținut finalizarea programului terapeutic ca element de gravitate redusă (decizia nr. 1420/2026). Dacă ai informații despre persoane care vând droguri, discuți cu avocatul despre efectele unui denunț înainte de a-l formula și înainte de trimiterea în judecată. Numai denunțul din timpul urmăririi penale, cu rezultat, reduce limitele.

Ai dreptul, de la început, să nu dai nicio declarație până nu vorbești cu un avocat. O versiune contrazisă de probe, de mesaje, de declarațiile prietenului sau de procesul-verbal a fost respinsă ca nesinceră. La Cluj și la Constanța, retractările și declarațiile puse de acord au fost înlăturate; la Cluj, în decizia nr. 1514/2026, și la București, în decizia nr. 601/2026, ele au cântărit și la pedeapsă. Un avocat specializat în dosare de droguri verifică din primele zile cine a plătit și ce arată mesajele și procesul-verbal de percheziție. Verifică și dacă există vreun element care să susțină consumul propriu. O discuție la acest moment clarifică, de regulă, dacă miza dosarului este încadrarea sau cuantumul pedepsei.