Permisul după refuzul recoltării: ce decide instanța la art. 337

Art. 111 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002 prevăd reținerea permisului pentru infracțiunea de la art. 337 Cod penal și eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație. Din acel moment, titularul nu mai are dreptul de a conduce.

Art. 97 alin. (3) califică perioada în care titularul nu are dreptul de a conduce drept perioadă de suspendare a exercitării dreptului de a conduce. Regimul se menține cât timp permisul rămâne reținut și nu intervine una dintre situațiile legale de restituire sau anulare.

Prelungirea dreptului de a conduce prevăzută de art. 111 alin. (6) privește situațiile în care dovada a fost eliberată cu drept de circulație. La art. 337, dovada se eliberează fără drept, astfel încât procedura de prelungire nu oferă un drept temporar de a conduce.

Conducerea în această perioadă poate atrage o nouă acuzație, în condițiile art. 335 alin. (2) Cod penal. Într-o cauză soluționată de Judecătoria Sectorului 4 București, persoana a condus din nou după reținerea permisului și eliberarea dovezii fără drept de circulație, iar dosarul a cuprins atât art. 337, cât și infracțiunea de conducere cu dreptul suspendat. Regimul acestei infracțiuni este explicat separat pe pagina despre conducerea fără permis.

Durata depinde de parcursul dosarului penal, iar legea rutieră nu fixează un termen maxim pentru această situație. Pentru o înțelegere mai ușoară a regimului, ne raportăm la o decizie a Înaltei Curți pronunțată într-o cauză privind o infracțiune rutieră în care dovada fusese eliberată fără drept de circulație. Instanța supremă a explicat că reținerea permisului și suspendarea dreptului de a conduce continuă până la momentul în care apare temeiul legal pentru restituire sau anulare, ceea ce, în termenii hotărârii, înseamnă o suspendare fără termen.

În dosarele de art. 337 pe care le gestionăm, această regulă se traduce în timp: un dosar care durează doi sau trei ani înseamnă aceeași perioadă fără drept de a conduce, chiar dacă instanța va dispune la final o soluție care nu atrage anularea permisului. Tocmai de aceea, durata urmăririi penale devine, pentru persoana în cauză, o problemă la fel de concretă ca soluția însăși.

Dacă urmărirea penală sau judecata depășesc o durată rezonabilă, Codul de procedură penală reglementează contestația privind durata procesului penal, în art. 488¹ și următoarele. Condițiile și limitele acestui remediu sunt explicate mai detaliat în articolul despre permisul reținut într-un dosar de alcool la volan.

Efectul asupra permisului depinde de soluția definitivă și de eventualele obligații stabilite de instanță. Pentru art. 337 apar, în principal, patru situații.

Achitarea în condițiile care permit restituirea

Art. 113 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 prevede restituirea permisului în baza hotărârii judecătorești definitive de achitare. Pentru efectele administrative trebuie verificat și temeiul concret al achitării, deoarece art. 103 alin. (1) lit. c) reglementează separat achitarea întemeiată pe art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a Cod procedură penală.

O achitare întemeiată pe art. 16 alin. (1) lit. b) teza I - fapta nu este prevăzută de legea penală - a fost pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București într-o cauză privind sustragerea de la prelevare. Speța și problema comunicării obligației de recoltare sunt prezentate în articolul despre sustragerea de la prelevare.

Clasarea, renunțarea sau amânarea fără obligația de a nu conduce

Art. 103 alin. (1) lit. c) prevede suspendarea dreptului de a conduce pentru 180 de zile atunci când cauza pentru o infracțiune contra siguranței circulației se încheie prin soluțiile enumerate de text: clasarea sau achitarea în condițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei fără obligația de la art. 85 alin. (2) lit. g) Cod penal.

Permisul rămâne valabil ca document, iar poliția rutieră pune în executare suspendarea administrativă. Perioada deja petrecută fără drept de a conduce se ia în calcul potrivit art. 103 alin. (1¹).

Amânarea cu obligația de a nu conduce

Când instanța dispune amânarea aplicării pedepsei și adaugă obligația prevăzută de art. 85 alin. (2) lit. g), suspendarea de 180 de zile de la art. 103 alin. (1) lit. c) este exclusă chiar de textul legal. Dreptul de a conduce este limitat potrivit hotărârii penale, pe durata stabilită de instanță în cadrul termenului de supraveghere.

Condamnarea definitivă

Art. 114 alin. (1) lit. b) prevede anularea permisului eliberat de autoritatea română după condamnarea definitivă pentru art. 337. Efectul apare și atunci când executarea pedepsei închisorii este suspendată sub supraveghere, pentru că soluția rămâne una de condamnare.

Instanțele cunosc acest efect și îl iau uneori în calcul atunci când aleg între amânarea aplicării pedepsei și condamnarea cu suspendare. Pentru o ancoră jurisprudențială, redăm considerentul unei sentințe a Judecătoriei Sectorului 4 București, în care judecătorul a explicat de ce a preferat amânarea tocmai în raport cu efectul pe care o condamnare l-ar fi avut asupra dreptului de a conduce.

Art. 85 alin. (2) Cod penal permite instanței să stabilească, pe durata termenului de supraveghere al amânării, obligația de a nu conduce anumite vehicule. Hotărârea trebuie citită exact, pentru că instanța stabilește categoriile sau tipurile de vehicule la care se referă interdicția.

Obligația produce efecte de la rămânerea definitivă a hotărârii și funcționează pe durata stabilită în cadrul termenului de supraveghere. Deducerea prevăzută de art. 103 alin. (1¹) privește suspendarea administrativă reglementată de O.U.G. nr. 195/2002. Textul nu prevede o deducere similară din obligația stabilită de instanță în temeiul art. 85 alin. (2) lit. g).

În consecință, perioada anterioară în care permisul a fost reținut trebuie prezentată instanței ca element relevant la individualizarea obligației. Ea nu scurtează automat durata unei obligații dispuse prin hotărârea penală.

Nerespectarea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse odată cu amânarea poate atrage revocarea acesteia, în condițiile art. 88 Cod penal.

Judecătoria Sectorului 5 București a impus obligația într-o cauză în care inculpatul refuzase testarea, apoi recoltarea mostrelor biologice. Instanța a legat măsura de funcția preventivă și educativă a soluției, iar considerentul merită redat, întrucât arată cum este motivată, în practică, o asemenea interdicție și pe ce durată este stabilită.

Sunt însă și hotărâri în care timpul petrecut deja fără drept de a conduce a cântărit în sens contrar. Judecătoria Sectorului 3 București a răspuns expres unei solicitări a Ministerului Public, după aproape trei ani și șase luni în care inculpata nu avusese dreptul de a conduce, iar motivarea arată cum au fost puse în balanță conduita ulterioară faptei și durata restricției deja suportate.

Judecătoria Sectorului 4 București a folosit în alte hotărâri criteriul necesității și proporționalității, arătând că o asemenea interdicție trebuie justificată concret și să rămână neexcesivă în timp. Când pregătim un asemenea dosar, argumentele pe care le supunem instanței pornesc de la perioada deja petrecută fără permis, continuă cu conduita rutieră ulterioară și se sprijină pe situația profesională, obligațiile familiale și împrejurările concrete ale faptei. Fiecare dintre ele trebuie dovedită cu înscrisuri, pentru că instanța individualizează obligația în raport cu ceea ce se află la dosar.

Art. 103 alin. (1¹) prevede expres deducerea perioadei în care titularul nu a avut drept de conducere atunci când dovada nu a fost prelungită sau a fost eliberată fără drept. La art. 337, dovada este eliberată fără drept de circulație, astfel încât perioada începută la reținerea permisului intră în acest calcul.

Dacă intervalul petrecut deja fără drept de a conduce este mai mare de 180 de zile, deducerea poate acoperi integral durata suspendării administrative. Șeful poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta emite dispoziția de suspendare în termenul prevăzut de art. 103 alin. (1¹) și o comunică titularului.

Restituirea permisului după această suspendare presupune și o condiție pe care persoana în cauză o află adesea târziu. Art. 106^1 alin. (2) impune testul de verificare a cunoașterii regulilor de circulație în cazul suspendării de 180 de zile prevăzute de art. 103 alin. (1) lit. c). Testul trebuie susținut până la expirarea perioadei de suspendare. Neprezentarea sau nepromovarea lui atrage, potrivit alin. (3), prelungirea de drept a suspendării cu încă 30 de zile.

Pentru faptele săvârșite începând cu 29 iunie 2024, art. 113 alin. (1³) introduce o condiție suplimentară în cazurile de suspendare de la art. 103 alin. (1) lit. c) pentru art. 336, art. 336¹ și art. 337: la expirarea suspendării, titularul trebuie să prezinte dovada efectuării examinării medicale prevăzute de art. 22 alin. (1).

Regula are propriul regim tranzitoriu. O.U.G. nr. 84/2024 prevede că art. 113 alin. (1³) și (1⁴) se aplică faptelor săvârșite de la intrarea în vigoare a noilor dispoziții. Pentru faptele anterioare datei de 29 iunie 2024, această condiție trebuie analizată potrivit normelor aplicabile la data faptei.

Dacă examinarea medicală este obligatorie în cauza ta și rezultatul nu este prezentat la expirarea suspendării, art. 113 alin. (1⁴) permite retragerea permisului până la prezentarea documentului. Din acest motiv, verificarea regimului aplicabil trebuie făcută înainte de momentul în care se solicită restituirea.

Condamnarea definitivă pentru art. 337 atrage anularea permisului românesc în temeiul art. 114 alin. (1) lit. b). După anulare se aplică procedura pentru obținerea unui nou permis.

Art. 24 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002 permite prezentarea la examen după îndeplinirea condițiilor prevăzute de text. Pentru pedeapsa executată în regim de privare de libertate, reperul este termenul de 6 luni de la executare. Pentru condamnarea cu suspendarea executării sub supraveghere, reperul este un an de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Dacă instanța a aplicat și pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. i) Cod penal, condiția referitoare la expirarea sau revocarea interzicerii dreptului de a conduce trebuie, de asemenea, îndeplinită potrivit art. 24 alin. (6).

Art. 337 nu impune prin el însuși pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a conduce. Instanța o poate aplica în condițiile art. 67 alin. (1) Cod penal, în funcție de natura și gravitatea faptei, împrejurările cauzei și persoana inculpatului.

Discuția despre art. 85 alin. (2) lit. g) se pregătește înainte de dezbateri și trebuie legată de situația concretă a persoanei. Pot fi relevante:

• data reținerii permisului și dovada eliberată fără drept de circulație;
• durata totală în care persoana a respectat interdicția de a conduce;
• istoricul rutier și existența ori absența unor incidente ulterioare;
• contractul de muncă și documentele din care rezultă folosirea permisului în activitatea profesională;
• situația familială și deplasările necesare pentru îngrijirea unor persoane aflate în întreținere;
• înscrisurile medicale relevante atunci când mobilitatea persoanei este influențată de starea de sănătate;
• poziția procesuală și conduita pe parcursul urmăririi penale și al judecății.

Pagina despre refuzul recoltării de probe explică regimul general al art. 337, iar articolul despre amânarea aplicării pedepsei la art. 337 tratează separat condițiile și efectele acestei soluții.

Permisul este reținut din momentul refuzului, iar dovada se eliberează fără drept de circulație. După soluționarea dosarului, traseul permisului depinde de temeiul soluției: restituire, suspendarea administrativă de 180 de zile, obligația de a nu conduce stabilită odată cu amânarea sau anularea după condamnare.

Pentru suspendarea de 180 de zile, perioada deja petrecută fără drept se deduce, însă trebuie avut în vedere și testul obligatoriu de verificare a regulilor de circulație. Pentru faptele săvârșite începând cu 29 iunie 2024, în situațiile prevăzute de art. 113 alin. (1³), restituirea presupune și examinarea medicală de aptitudine.

Obligația de la art. 85 alin. (2) lit. g) se analizează separat. Instanța o individualizează în raport cu situația concretă, iar perioada petrecută anterior fără permis poate avea greutate în această analiză. Tocmai de aceea, cronologia completă a dosarului și documentele care arată efectele reale ale lipsei permisului trebuie pregătite înainte de dezbateri.