Consumul de alcool după accident: ce infracțiune se reține în 2026

Punctul de plecare este art. 78 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002. Conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, instructorului auto aflat în procesul de instruire practică și examinatorului din timpul probei practice le este interzis să consume alcool sau substanțe psihoactive după producerea unui accident de circulație și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat ori recoltarea mostrelor biologice.

Interdicția operează din momentul producerii accidentului. Nu contează că poliția nu a ajuns încă la fața locului și nici motivul pentru care persoana consumă alcool ulterior: panică, șoc, durere, încercarea de a se calma sau intenția de a face imposibilă stabilirea stării de la momentul conducerii.

Mai întâi trebuie stabilit însă dacă evenimentul este, juridic, un „accident de circulație”. Potrivit art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, sunt necesare cumulativ trei condiții: evenimentul să se fi produs pe un drum deschis circulației publice ori să își fi avut originea într-un asemenea loc; să fi avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau mai multor persoane, avarierea a cel puțin unui vehicul ori alte pagube materiale; și să fi fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare.

Prin urmare, poate exista accident de circulație chiar dacă nu a fost implicat un al doilea vehicul. Dacă mașina aflată în mișcare părăsește carosabilul și se avariază, iar celelalte condiții sunt îndeplinite, interdicția de la art. 78 se poate activa.

Art. 336¹ Cod penal se aplică atunci când accidentul de circulație a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, iar conducătorul consumă alcool sau alte substanțe psihoactive după accident și până la recoltarea mostrelor biologice.

Textul a fost introdus prin Legea nr. 200/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 616 din 6 iulie 2023 și intrată în vigoare la 9 iulie 2023. Practic, legiuitorul a reincriminat o conduită care fusese reglementată, înainte de intrarea în vigoare a actualului Cod penal, în legislația rutieră.

Pedeapsa prevăzută de alin. (1) este închisoarea de la unu la 5 ani sau amenda. Dacă persoana efectuează transport public de persoane, transport de mărfuri periculoase ori se află în procesul de instruire practică sau în timpul probei practice pentru obținerea permisului, alin. (2) prevede închisoarea de la 2 la 7 ani.

Elementul esențial este că art. 336¹ nu condiționează existența infracțiunii de atingerea unei anumite alcoolemii. Dacă sunt îndeplinite condițiile textului, consumul ulterior unui accident cu victime poate constitui infracțiune chiar dacă valoarea determinată ulterior este sub 0,80 g/l.

În asemenea dosare, analiza nu trebuie confundată cu cea specifică alcoolului la volan. La art. 336 alin. (1) trebuie dovedită depășirea pragului de 0,80 g/l la momentul conducerii. La art. 336¹, conduita incriminată este consumul intervenit după accidentul cu victime și înainte de recoltare.

Dacă accidentul s-a soldat exclusiv cu avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale, art. 336¹ nu este incident. În această situație devine esențial art. 78 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002.

Textul prevede că, dacă interdicția de a consuma alcool după accident nu este respectată, rezultatele testului sau ale analizei mostrelor biologice se consideră că reflectă starea conducătorului în momentul producerii accidentului soldat numai cu pagube materiale.

Această regulă a fost restrânsă expres la accidentele cu pagube materiale prin O.U.G. nr. 84/2024. Modificarea este importantă pentru că a eliminat suprapunerea care exista anterior între art. 78 alin. (2) și noul art. 336¹ Cod penal.

Dacă valoarea astfel atribuită momentului producerii accidentului este de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, poate fi reținută infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal. Pragul și diferența dintre valoarea etilotestului și cea stabilită în sânge sunt explicate separat în articolul despre pragul de alcoolemie de la care fapta este infracțiune.

Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a analizat în 2026 o situație foarte apropiată de ipoteza reglementată astăzi de art. 78 alin. (2). Potrivit hotărârii, conducătorul fusese implicat într-o coliziune pe un drum public, ambele vehicule suferiseră avarii, iar după accident acesta a mers la domiciliu și a consumat aproximativ 200-300 ml de țuică înainte de sosirea poliției.

La testarea efectuată ulterior, aparatul etilotest a indicat 0,98 mg/l alcool pur în aerul expirat. Prima mostră de sânge, recoltată la ora 02:35, a indicat 2,27 g/l, iar a doua, recoltată la ora 03:35, 2,14 g/l. Instanța a aplicat art. 78 alin. (1) și (2) și a considerat rezultatul biologic relevant pentru starea conducătorului la momentul accidentului.

Hotărârea este relevantă pentru că aplică art. 78 alin. (2) în forma de după O.U.G. nr. 84/2024 unei fapte din 11 august 2024. Instanța a reținut art. 336 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 78 alin. (1) și (2), a stabilit o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare și a dispus suspendarea executării sub supraveghere. Sentința era supusă apelului la data redactării, astfel încât nu trebuie prezentată ca hotărâre definitivă.

Regula de la art. 78 alin. (2) este o excepție de la principiul potrivit căruia, pentru art. 336, alcoolemia relevantă este cea de la momentul conducerii. Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia nr. 732/2014 că nu este constituțional ca tipicitatea infracțiunii să depindă, în mod obișnuit, de momentul ulterior al prelevării mostrelor biologice.

În ipoteza consumului după un accident soldat numai cu pagube materiale, legea introduce însă expres un efect juridic special: valoarea stabilită ulterior este atribuită momentului accidentului. Rațiunea este aceea că persoana nu poate crea, prin încălcarea interdicției legale, tocmai incertitudinea de care să beneficieze ulterior.

Curtea Constituțională a analizat în mod repetat această soluție legislativă. Prin Decizia nr. 577/2020, Curtea a reamintit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind prezumțiile de fapt și de drept și a arătat că persoana este avertizată prin lege atât asupra interdicției, cât și asupra consecinței nerespectării ei.

Aici trebuie făcută o distincție între ceea ce rezultă din text și modul în care a fost tratat de instanțe și doctrină. În practica anterioară modificării din 2024 au existat soluții diferite privind forța prezumției și raportul ei cu standardul „dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 1303 din 21 octombrie 2022, a considerat într-o cauză că art. 78 alin. (1) și (2) instituie o prezumție relativă care trebuie coroborată cu alte probe și a menținut o soluție de achitare deoarece probele în acuzare nu înlăturau îndoiala privind alcoolemia de la momentul conducerii.

Pe de altă parte, în doctrină și la întâlnirea președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți și curților de apel din februarie 2023 a fost susținută opinia potrivit căreia art. 78 alin. (2) trebuie să producă efectul pentru care a fost instituit, altfel conduita interzisă ar putea face imposibilă aplicarea textului. Înalta Curte a fost sesizată pentru dezlegarea problemei, dar a respins sesizarea ca inadmisibilă prin Decizia nr. 52/2022, fără a pronunța o dezlegare obligatorie asupra fondului chestiunii.

Aplicarea art. 78 alin. (2) presupune mai întâi dovedirea faptului că persoana a consumat alcool după producerea accidentului și înainte de testare sau recoltare. Nu este suficientă simpla existență a unei alcoolemii constatate ulterior.

În hotărârea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, unul dintre elementele decisive a fost chiar declarația conducătorului, care a relatat că după accident s-a deplasat la domiciliu și a consumat aproximativ 200-300 ml de țuică. Această declarație a fost analizată împreună cu constatările polițiștilor, declarațiile martorilor, rezultatul etilotestului și buletinul toxicologic.

În alte cauze pot conta înregistrările video, apelul 112, declarațiile persoanelor care au rămas la locul accidentului, bonurile de cumpărături, mesajele, imaginile de supraveghere sau orice alte mijloace care fixează cronologia dintre accident și momentul testării.

Afirmația făcută ulterior că „am băut numai după accident” nu produce singură efectul art. 78. Ea trebuie evaluată în ansamblul probelor, inclusiv atunci când este formulată ca apărare pentru a explica o alcoolemie ridicată.

De altfel și rezultatele concluzionate în buletinul de analiză toxicologică au relevanță. În teorie, dacă verbalizezi că alcoolul a fost ingerat după accident și dacă organele de poliție te conduc în scurt timp la recoltare, prima probă ar trebui să fie mai mică, iar a doua mai mare.

Aceasta este situația care a generat cele mai multe dificultăți înainte de modificarea art. 78 prin O.U.G. nr. 84/2024. Dacă accidentul are numai pagube materiale, art. 78 alin. (2) atribuie rezultatului ulterior efectul stabilit de lege. Dacă accidentul are victime, intră în discuție art. 336¹, dar poate exista separat și problema art. 336 dacă alcoolemia de la momentul conducerii poate fi stabilită prin probe independente.

Raportul dintre art. 336 și art. 336¹ nu trebuie prezentat ca o regulă definitiv tranșată de o hotărâre obligatorie a Înaltei Curți. Doctrina majoritară și minuta întâlnirii președinților secțiilor penale din noiembrie 2023 au respins ideea sancționării în concurs pentru aceeași conduită ulterioară, considerând că, dacă alcoolemia de la momentul conducerii poate fi stabilită peste 0,80 g/l, se va reține art. 336, iar dacă aceasta nu poate fi stabilită, dar este dovedit consumul după accidentul cu victime, se va reține art. 336¹.

Relevant de menționat este însă că minuta unei întâlniri de practică judiciară și opiniile doctrinare nu au forța unei hotărâri prealabile sau a unui recurs în interesul legii. Într-un articol informativ, această soluție trebuie prezentată ca orientare interpretativă, nu ca text expres al Codului penal.

Înainte de modificarea din 2024, art. 78 alin. (2) nu limita expres prezumția la accidentele soldate numai cu pagube materiale. După introducerea art. 336¹ prin Legea nr. 200/2023, cele două reglementări se suprapuneau parțial în cazul accidentelor cu victime.

O.U.G. nr. 84/2024 a clarificat granița: art. 78 alin. (2) vorbește acum expres despre accidentul în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale. Pentru accidentele cu victime există incriminarea specială din art. 336¹.

Această modificare contează și pentru faptele mai vechi, pentru că în cauzele aflate încă pe rol trebuie analizată legea penală aplicabilă în timp. Nu este prudent să se transpună automat regimul actual asupra unei fapte comise într-o perioadă în care textele aveau altă redactare.

Nu există în prezent un text care să spună, într-o singură frază, cum se rezolvă orice suprapunere posibilă. Problema a fost discutată doctrinar și în cadrul întâlnirilor de practică judiciară.

La întâlnirea președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel din 15-16 noiembrie 2023 s-a apreciat că aplicarea suplimentară a prezumției sancționatorii din art. 78 alin. (2), peste art. 336¹, ar conduce la o dublă sancționare a aceleiași conduite interzise de lege.

Orientarea prezentată în doctrină este următoarea: dacă, într-un accident cu victime urmat de consum de alcool, alcoolemia de la momentul conducerii poate fi stabilită și depășește 0,80 g/l, se reține art. 336; dacă această valoare nu poate fi stabilită, dar consumul ulterior este dovedit, art. 336¹ acoperă conduita. Această concluzie trebuie însă prezentată cu sursa ei și cu rezerva că nu rezultă dintr-o dezlegare obligatorie pronunțată de Înalta Curte. Strict în ce ne privește, apreciem că valorile sociale ocrotite sunt aceleași or, cel puțin sub acest aspect, nu ar fi just să se rețină faptele în concurs.

Pentru art. 336¹ alin. (1), pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani sau amenda. Pentru forma agravată de la alin. (2), pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Regimul este diferit de art. 336 alin. (1), unde, după Legea nr. 172/2024, alternativa amenzii a fost eliminată și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie.

Mai există o diferență importantă la individualizare: art. 83 alin. (2¹) Cod penal exclude amânarea aplicării pedepsei pentru art. 335 și art. 336, dar nu enumeră art. 336¹. Asta nu înseamnă că amânarea se acordă automat pentru art. 336¹; înseamnă doar că textul nu o exclude de plano, iar condițiile art. 83 trebuie analizate în concret.

Dacă dosarul este încadrat la art. 336, soluțiile posibile după modificările din 2024 sunt tratate separat în articolul despre renunțarea la aplicarea pedepsei.

Da, dar excepția legală este precisă. Potrivit art. 336¹ alin. (3), nu constituie infracțiune consumul de substanțe psihoactive după accident și până la recoltarea mostrelor biologice dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat și administrarea este impusă de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului.

Textul privește substanțele psihoactive administrate medical, nu alcoolul. Faptul că cineva afirmă că a consumat alcool „din cauza șocului” sau „pentru durere” nu intră în excepția de la alin. (3).

Există și situații-limită care trebuie analizate cu atenție, de exemplu atunci când singura persoană rănită este chiar conducătorul. Jurisprudența Înaltei Curți privind noțiunea de „rănire” în materia părăsirii locului accidentului nu trebuie transferată automat asupra art. 336¹ fără verificarea cadrului normativ și a practicii specifice acestui text.

Într-un astfel de dosar, primele întrebări sunt factuale. Încadrarea juridică vine după ce cronologia este stabilită corect.

• dacă evenimentul îndeplinește condițiile art. 75 pentru a fi accident de circulație;
• dacă au existat victime sau numai pagube materiale;
• momentul exact al accidentului;
• dacă a existat consum de alcool înainte de accident, după accident sau în ambele intervale;
• momentul și cantitatea consumului ulterior, dacă acesta este susținut;
• ora apelului 112, a sosirii poliției, a testării și a fiecărei recoltări;
• rezultatul etilotestului și valorile din buletinul de analiză toxicologică;
• declarațiile martorilor și ale conducătorului, inclusiv eventualele neconcordanțe dintre ele;
• imaginile, mesajele, bonurile sau alte probe care pot fixa cronologia;
• forma legii în vigoare la data faptei, mai ales pentru evenimente produse în perioadele de tranziție 2023-2024.

Dacă problema dosarului este stabilirea alcoolemiei de la momentul conducerii, poate deveni relevantă expertiza medico-legală. Condițiile, limitele și riscurile acesteia sunt explicate separat în articolul despre recalcularea alcoolemiei.

Regula cea mai importantă este simplă: după un accident de circulație, nu consuma alcool și nu lua pe cont propriu substanțe care pot afecta testarea înainte de îndeplinirea procedurilor legale.

1. Nu consuma alcool după accident și până la testare sau recoltarea mostrelor biologice.
2. Dacă ai nevoie de îngrijiri medicale, spune exact ce ai consumat și lasă medicația necesară să fie administrată și consemnată de personalul medical.
3. Nu modifica artificial cronologia prin declarații aproximative sau explicații construite ulterior.
4. Notează ora accidentului, ora apelului 112 (dacă o cunoști), ora sosirii organelor de poliție, ora testării și orele recoltărilor.
5. Citește actele înainte de semnare (mai ales procesul-verbal de constatare a infracțiunii) și cere consemnarea obiecțiunilor factuale, dacă există. Dacă organele de poliție nu sunt de acord cu menționarea obiecțiunilor, nu semna și consultă un avocat.
6. Păstrează datele martorilor, mesajele, imaginile și orice alt element care poate fixa cronologia. Ajută la conturarea și punerea în aplicare a strategiei de apărare.
7. Dacă ți se solicită recoltarea de mostre biologice, nu confunda consumul ulterior accidentului cu refuzul recoltării, care este o infracțiune distinctă prevăzută de art. 337 Cod penal.

Prima întrebare nu este cât ai băut, ci ce fel de accident a avut loc. Dacă accidentul a avut victime, consumul ulterior până la recoltarea mostrelor poate intra sub art. 336¹, indiferent de atingerea pragului de 0,80 g/l. Dacă au existat numai pagube materiale, art. 78 alin. (2) poate atribui rezultatul testării sau al analizelor stării de la momentul producerii accidentului.

A doua întrebare este probatorie: poate fi demonstrat consumul ulterior și poate fi stabilită cronologia fără contradicții? Hotărârea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc din 18 august 2026 arată cât de importantă poate deveni chiar declarația conducătorului, coroborată cu martori, etilotestul și buletinul toxicologic.

În sfârșit, art. 336, art. 336¹ și art. 78 nu trebuie amestecate. Fiecare răspunde unei situații diferite, iar pentru faptele din perioadele în care legea s-a modificat trebuie verificată separat forma aplicabilă. Pagina despre alcool la volan tratează efectele unui dosar de art. 336, iar situațiile în care recoltarea este refuzată sunt explicate pe pagina dedicată refuzului recoltării de probe biologice.