Temeiul înscrierii
Preluarea se face din evidențele cazierului judiciar. Prima verificare este ce figura acolo la momentul la care datele au fost preluate.
Legea nr. 61/2024
Registrul traficanților de droguri:
Registrul traficanților de droguri:
ce obligații ai și când se șterge
Expertiza noastră
Ce se verifică
Ce se verifică
la o înscriere în registru?
Înscrierea nu se dispune printr-o hotărâre și nu se discută în dosarul penal: se face automat, prin preluarea datelor din evidențele cazierului judiciar (art. 9). De aceea verificarea pornește de la temei și ajunge la termen — cine a fost înscris, pentru ce faptă, pe baza cărei soluții și de când curge termenul.
Fapta, pe lista din lege
Registrul acoperă o listă limitată de infracțiuni. Deținerea pentru consum propriu nu se află pe ea.
Soluția pronunțată
Nu doar condamnarea atrage înscrierea, ci și renunțarea, amânarea și suspendarea sub supraveghere. Fiecare are propriul termen.
Momentul de la care curge termenul
La unele soluții termenul curge de la hotărârea definitivă, la altele de la data introducerii în registru. Diferența se măsoară în ani.
Obligațiile care încep imediat
Prezentarea la poliție, fotografierea, amprentarea și prelevarea probelor biologice au termene proprii, iar nerespectarea lor este infracțiune.
Ce se verifică Cum se contestă
Cum se contestă
o înscriere în registru?
Totul pornește de la art. 9: înscrierea se face prin preluarea datelor introduse în evidențele cazierului judiciar. Prima verificare este, deci, ce figura în cazier la momentul preluării, pentru că de acolo se vede dacă temeiul înscrierii a existat.
- 01 Ce figura în cazier la momentul preluării
- Registrul a devenit operațional la 1 iunie 2025, iar la acel moment au fost înscrise și persoanele aflate deja în evidențele cazierului judiciar pentru faptele din listă (art. 23). Dacă mențiunea fusese ștearsă între timp, se pune întrebarea dacă mai exista ceva de preluat în sensul art. 9.
- 02 Fapta, comparată cu lista
- Registrul acoperă numai infracțiunile de la art. 2, 3, 5, art. 6 alin. (1) și (2) și art. 7–12 din Legea 143/2000, plus art. 16 și 17 din Legea 194/2011 (art. 1). O faptă din afara acestei liste nu justifică înscrierea.
- 03 Datele, verificate una câte una
- Cererile de rectificare a datelor din registru urmează regulile prevăzute pentru cazierul judiciar, iar rectificările din cazier produc efecte și în registru, însă numai în măsura în care nu contravin art. 9 (art. 18). Este o cale de corectare, nu o cale de ștergere.
- 04 Aplicarea la fapte anterioare
- Legea este din 2024, dar prin art. 23 a fost aplicată și unor soluții mult mai vechi, cu obligații și restrângeri care nu existau la data faptei. Este chestiunea de principiu ridicată în fața instanțelor, iar la mai multe dintre ele s-a cerut sesizarea Curții Constituționale.
- 05 Obligațiile se respectă în paralel
- Contestarea nu suspendă nimic. Neprezentarea la poliție și nerespectarea obligațiilor periodice sunt infracțiuni de sine stătătoare (art. 19), așa că se execută în paralel cu demersul, nu după soluționarea lui.
Termene Cât ține înscrierea
Cât ține înscrierea
și ce o poate încheia?
Legea nu prevede o radiere lăsată la aprecierea autorității, ci situații în care persoana se scoate din evidență (art. 10). Termenele diferă după soluția pronunțată și după pedeapsa aplicată, iar câteva instituții pe care toată lumea le presupune salvatoare nu se află printre ele.
- 01 Cinci ani, la renunțare sau amânare
- Termenul curge de la hotărârea definitivă de renunțare la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei, cu condiția să nu se fi dispus amânarea sau revocarea acesteia (art. 10).
- 02 Zece ani, la pedeapsă de cel mult 5 ani sau amendă
- Aici termenul curge de la data introducerii în registru, nu de la data faptei, nu de la rămânerea definitivă și nici de la executarea pedepsei. Este distincția care schimbă cel mai des calculul.
- 03 Douăzeci de ani, peste 5 ani de pedeapsă
- Pentru pedepsele mai mari de 5 ani termenul este de 20 de ani de la introducerea în registru. În aceeași ipoteză, scoaterea din evidență intervine și la împlinirea vârstei de 85 de ani (art. 10).
- 04 Ce nu produce scoaterea din evidență
- Grațierea, prescripția executării pedepsei, amnistia și reabilitarea nu conduc, prin ele însele, la scoaterea din registru, iar ștergerea din cazierul judiciar nu produce efecte asupra datelor din registru (art. 10). Este confuzia cea mai frecventă.
- 05 Ce se șterge la final
- Se șterg informațiile strânse periodic, în afară de cele folosite într-o procedură judiciară (art. 12), precum și datele dactiloscopice și profilul genetic, în afară de cazurile în care păstrarea lor rămâne necesară potrivit legilor care guvernează acele evidențe (art. 14, art. 15).
Fiecare dosar contează. Fiecare decizie are consecințe. Lucrez ca și cum libertatea clientului meu depinde de mine — pentru că depinde.
Vasile Nester
Avocat coordonator, membru al Baroului București
Despre echipă
Ce zic clienții?
Nu suntem noi cei care vorbim.
Nu suntem noi cei care vorbim.
Sunt ei. — recenzii ale clienților cabinetului, publicate pe Google
Ce nu se mai poate repara
Ce se schimbă dacă răspunzi
Ce se schimbă dacă răspunzi
de la prima înștiințare?
Dacă se amână
- Termenul de 5 zile lucrătoare trece Înștiințarea deschide un termen de 5 zile lucrătoare pentru prezentarea la organul de poliție (art. 11). Neprezentarea nu amână procedura, ci adaugă o infracțiune (art. 19).
- Obligațiile periodice se acumulează Prezentarea are loc cel puțin o dată la 3 luni, iar deplasările mai lungi de 7 zile se anunță în prealabil (art. 12). Fiecare omisiune se discută separat.
- Prelevarea se face oricum Fotografierea, amprentarea și prelevarea probelor biologice se efectuează fără consimțământ, iar refuzul atrage constrângerea (art. 11).
- Dovada momentului devine greu de făcut Ce figura în evidențe la data preluării datelor se stabilește cu documente. Cerute mult mai târziu, ele spun mai puțin despre acel moment.
- Datele circulă mai departe Registrul poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliției Române (art. 5), iar datele pot fi puse la dispoziția autorităților din alte state (art. 17).
Dacă se acționează din timp
- Obligația se execută la termen Prezentarea se face în intervalul prevăzut, în paralel cu verificarea temeiului. Cele două demersuri nu se exclud și nu se condiționează unul pe altul.
- Certificatul de cazier se obține imediat Documentul care arată ce figura în evidențe la momentul relevant este prima piesă a oricărei contestații.
- Încadrarea se compară cu lista din lege Se verifică dacă fapta pentru care s-a pronunțat soluția se află între cele enumerate la art. 1.
- Rectificarea se cere pe procedura ei Datele inexacte se corectează pe regulile aplicabile cazierului judiciar, la care legea trimite expres (art. 18), fără a se confunda cu o cerere de scoatere din evidență.
- Termenul propriu se calculează corect Cinci, zece sau douăzeci de ani, după soluție și pedeapsă (art. 10). Un termen calculat greșit prelungește evidența fără temei.
FAQ — întrebări frecvente despre Registrul Traficanților de Droguri
Este o evidență națională automatizată, organizată de Ministerul Afacerilor Interne și ținută de unitățile Poliției Române, cu scopul declarat de a preveni recidiva și de a permite cunoașterea, supravegherea și identificarea operativă a persoanelor care au comis anumite infracțiuni la regimul drogurilor (art. 1). Deși funcționează pe infrastructura Sistemului Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar, este o evidență distinctă de cazierul judiciar și poate fi interconectată cu alte baze de date ale Poliției Române (art. 5). Consecința practică este că cele două evidențe au reguli proprii: una se poate curăța, cealaltă nu, în același timp.
Registrul a devenit operațional la 1 iunie 2025, termen stabilit prin modificarea adusă art. 20 din lege, deși legea în sine este în vigoare din martie 2024. Momentul contează, pentru că de la acea dată au fost înscrise nu doar soluțiile noi, ci și persoanele aflate deja în evidențele cazierului judiciar pentru faptele din listă (art. 23). Pentru acestea, fotografierea, amprentarea și prelevarea probelor biologice se efectuează într-un termen de cel mult un an de la operaționalizare. De aceea multe persoane condamnate cu ani în urmă au primit înștiințări abia în 2025 și 2026.
Lista este limitată și se citește exact. Registrul ține evidența persoanelor care au comis infracțiunile prevăzute la art. 2, 3, 5, art. 6 alin. (1) și (2) și art. 7–12 din Legea 143/2000, precum și pe cele de la art. 16 și 17 din Legea 194/2011 privind produsele susceptibile de a avea efecte psihoactive (art. 1). Nu contează doar condamnarea: evidența cuprinde și persoanele față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei ori suspendarea executării sub supraveghere, precum și cele față de care s-au luat măsuri de siguranță (art. 2).
Nu. Fapta prevăzută la art. 4 din Legea 143/2000 — cultivarea, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru consum propriu — nu se află pe lista din art. 1, care începe la art. 2, adică la trafic și la celelalte operațiuni ilicite. Consecința arată de ce încadrarea decide mult mai mult decât limitele de pedeapsă: aceeași substanță, în aceeași cantitate, calificată drept deținere pentru consum propriu, nu atrage nici înscrierea în registru, nici obligațiile care decurg din ea. Dacă o soluție privind exclusiv art. 4 a produs totuși o înscriere, temeiul ei se poate contesta.
Sunt de două feluri, iar ambele sunt mai grele decât se așteaptă majoritatea. Mai întâi, persoana este fotografiată, amprentată și supusă prelevării de probe biologice pentru introducerea profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, fără consimțământul său, după o înștiințare care deschide un termen de 5 zile lucrătoare (art. 11). Apoi apar obligațiile periodice: prezentarea la poliție cel puțin o dată la 3 luni pentru a comunica profesia, mijloacele de existență, persoanele cu care locuiește sau intră în contact sistematic, locurile frecventate și adresa, anunțarea prealabilă a deplasărilor mai lungi de 7 zile și comunicarea unei noi locuințe în cel mult 3 zile (art. 12).
Devine o infracțiune nouă, distinctă de cea pentru care ai fost înscris. Nerespectarea obligației de a te prezenta la sediul organului de poliție și nerespectarea obligațiilor periodice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (art. 19). Separat, dacă persoana nu se prezintă ori refuză fotografierea, amprentarea sau prelevarea probelor biologice, legea prevede că va fi constrânsă la aceasta (art. 11). Acesta este și motivul pentru care obligațiile se execută la termen chiar și atunci când înscrierea se contestă: contestația nu suspendă nimic.
Depinde de soluția pronunțată și de pedeapsa aplicată. Scoaterea din evidență intervine după 5 ani de la hotărârea definitivă de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, dacă nu s-a dispus amânarea ori revocarea acesteia; după 10 ani de la data introducerii în registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani sau amendă; și după 20 de ani de la introducere, dacă pedeapsa este mai mare de 5 ani (art. 10). Mai există trei situații: fapta nu mai este prevăzută de lege ca infracțiune, decesul și împlinirea vârstei de 85 de ani în ipoteza pedepselor mai mari de 5 ani. Atenție la reper: la termenele de 10 și 20 de ani se calculează de la introducerea în registru, nu de la faptă.
Nu, și aceasta este cea mai costisitoare confuzie în materie. Legea prevede expres că grațierea, prescripția executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea intervenite cu privire la persoanele înscrise nu conduc la scoaterea acestora din evidența registrului, iar scoaterea din evidența cazierului judiciar nu produce efecte asupra datelor din registru (art. 10). Prin urmare, o persoană poate avea certificat de cazier judiciar fără mențiuni și, în același timp, să figureze în registru cu toate obligațiile aferente. Chestiunea distinctă — și cu totul alta — este dacă o persoană al cărei cazier era deja curat la momentul preluării datelor putea fi înscrisă de la început, în condițiile art. 9.
Nu este public și nu se eliberează la cererea oricui. O copie de pe registru poate fi obținută de organele de urmărire penală, de instanțele de judecată și de instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională și justiție, în aceleași condiții în care pot obține o copie de pe cazierul judiciar al persoanei; la solicitare, ele pot primi și fotografiile, datele dactiloscopice sau profilul genetic (art. 16). Un angajator privat nu are acces la această evidență. Datele pot fi însă puse la dispoziția autorităților competente din alte state, în cadrul cooperării polițienești sau judiciare (art. 17), ceea ce poate avea efecte în proceduri desfășurate în străinătate.
Este întrebarea centrală a acestei materii și se rezolvă pe textul legii, nu pe echitate. Înregistrarea în registru se face prin preluarea datelor cu caracter personal și a datelor judiciare introduse în evidențele cazierului judiciar (art. 9), iar la operaționalizare au fost înscrise persoanele aflate în acele evidențe pentru faptele din listă (art. 23). Discuția este, deci, ce însemnau „evidențele cazierului judiciar” la 1 iunie 2025 în cazul concret: dacă mențiunea fusese deja ștearsă, se argumentează că nu mai exista temei de preluare și că o interpretare contrară ar aplica legea unor fapte anterioare intrării ei în vigoare. Se verifică pe documente, nu pe presupuneri.
Da, iar demersul are două componente, care se pot purta împreună. Pe latura datelor, cererile de rectificare a informațiilor din registru urmează regulile prevăzute pentru cazierul judiciar, iar rectificările din cazier produc efecte și în registru, dar numai în măsura în care nu contravin art. 9 (art. 18). Pe latura temeiului, se pune în discuție însăși existența condițiilor de înscriere: fapta se compară cu lista din art. 1, soluția cu ipotezele din art. 2, iar preluarea datelor cu art. 9. Separat, în fața instanțelor s-a ridicat problema constituționalității aplicării legii unor situații anterioare, iar în mai multe cauze s-a cerut sesizarea Curții Constituționale. Fiecare situație se apreciază pe actele ei.
Sunt stocate în evidențe separate de registru și au propriul regim. Datele dactiloscopice se păstrează în evidențele informatizate dactiloscopice ale Poliției Române (art. 14), iar profilul genetic se introduce în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare imediat după înscriere (art. 15). Fotografierea se repetă o dată la 3 ani sau când se constată o schimbare a înfățișării (art. 13). La scoaterea din registru, toate acestea se șterg, cu o rezervă importantă: nu se șterg dacă păstrarea lor este necesară pentru unul dintre scopurile prevăzute de legile care guvernează acele evidențe.
Ca regulă, nu. Legea prevede expres că nu se înscriu în registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu o singură excepție: cazurile în care instanța de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal (art. 2). Prin urmare, verificarea este dublă: vârsta la data faptei, nu la data soluției, și existența unei dispoziții exprese a instanței. O înscriere făcută în lipsa acestei dispoziții, pentru o faptă comisă în timpul minorității, este o înscriere fără temei și se semnalează în consecință.
Arhitecții apărării
Solicită o programare
Descrie situația în formular, iar noi revenim cu o propunere de interval sau cu pașii următori.
Vrei zi și oră confirmate?
Rezervă consultația în calendar
Telefon
+40 (749) 989 988
E-mail
office@nester.ro
Adresă
Str. Constantin Rădulescu-Motru, nr. 13, et. 4, biroul nr. 43, Sector 4, București